31 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Revolutia psihologica

   Este posibil ca ganditorul si gandirea, si ca urmare observatorul si ceea ce observa, sa fie una? Niciodata nu vei afla daca doar vei privi aceasta problema si imi vei cere superficial sa explic ce vreau sa spun de fapt prin acest lucru. Cu siguranta aceasta este problema ta, nu e problema mea; esti aici pentru a descoperi cum sa privesti aceasta problema sau problemele lumii. Aceasta lupta constanta, care este atat de distructiva – aceasta este problema ta, nu-i asa? Si deasemenea problema este cum sa aduci o schimbare radicala in tine insuti, nu sa te multumesti cu revolutiile superficiale in politica, in economie, in diverse birocratii. Tu nu incerca sa ma intelegi pe mine sau modul in care eu privesc viata. Incearca sa te intelegi si sa observi problemele cu care trebuie sa te confrunti, sa le faci fata; si analizandu-le impreuna, ceea ce facem noi in aceste discutii, probabil ne ajuta reciproc sa le privim mai clar, sa le vedem mai distinct. Dar, pentru a vedea mai clar, doar nivelul verbal nu este suficient. Acesta nu aduce o schimbare psihologica, creativa. Trebuie sa mergem dincolo de cuvinte, dincolo de toate simbolurile si emotiile lor...

    Trebuie sa lasam deoparte toate aceste lucruri si sa ajungem la centrul problemei – cum sa dizolv “EU”-l, care este timpul inlantuitor, in care nu exista nici iubire, nici compasiune. Este posibil sa mergem dincolo doar atunci cand mintea nu este separata ca ganditor si gandire. Cand ganditorul si gandirea sunt una, doar atunci exista tacere, tacerea in care nu exista nici o imagine, de a avea sau de a astepta in continuare o experienta. In aceasta tacere nu exista nici un experimentator care experimenteaza, si doar atunci exista cu adevarat o revolutie psihologica, creativa.

30 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Transformare fara motivatie

   Cum ma transform? Vad adevarul – cel putin vad ceva din el – ca o schimbare, o transformare, trebuie sa inceapa la un nivel la care mintea, constienta sau inconstienta, nu poate ajunge deoarece constiinta mea ca intreg este conditionata. Deci, ce sa fac eu? Sper sa-mi clarific aceasta problema. Daca as pune problema in mod diferit ar putea mintea mea, constienta precum si cea inconstienta, sa fie libera fata de societate? – societatea fiind intreaga educatie, cultura, toate normele, valorile si standardele. Deoarece, daca nu este libera, atunci orice schimbare am incerca sa aducem in aceasta stare conditionata, este inca limitata, si prin urmare nu este deloc o schimbare.

    Deci pot eu observa fara nici un motiv? Mintea mea poate exista fara nici un stimulent, fara nici un motiv de a se schimba sau a nu se schimba? Deoarece orice motiv este rezultatul reactiei unei anumite culturi, se naste intr-un anumit fundal, special. Deci, mintea mea poate sa fie libera de cultura in care am fost crescuti? Aceasta este intr-adevar o intrebare importanta, deoarece daca mintea nu este libera de cultura in care s-a dezvoltat individual, ea nu poate fi niciodata in pace, nu poate fi niciodata libera. Miturile si zeitatile sale, simbolurile si toate stradaniile sale sunt limitate, deoarece toate acestea sunt inca in domeniul mintii conditionate. Indiferent de eforturile pe care le face sau nu le face, in acest domeniu limitat, sunt cu adevarat inutile, in cel mai profund sens al cuvantului. S-ar putea sa fie un confort mai bun al inchisorii, mai multa lumina, mai multe ferestre, mancare mai buna, dar este inca inchisoarea unei anumite culturi.

29 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Poate o fiinta umana sa se schimbe?

   Trebuie mai intai sa te intrebi, sa cauti singur, sunt sigur de asta, daca doresti o transformare reala, integrala. Stiu ca exterior, circumstantele se schimba; ne casatorim, divortam, avem copii; exista moartea, un loc de munca mai bun, tensiunea unei noi inventii, si asa mai departe. Exterior exista o extraordinara revolutie, care se produce in cibernetica, in automatizare. Mai intai trebuie sa te intrebi, sa cauti tu insuti daca este posibil sa te transformi, sa realizezi o schimbare totala, nu in ceea ce priveste evenimentele exterioare, nu o schimbare care este o simpla repetare sau o continuitate modificata, ci o revolutie radicala, o mutatie totala a mintii. Cand iti dai seama ca trebuie sa te auto-observi, pentru a putea exista o adevarata schimbare, devii foarte deprimat, ca o evadare, ca o fuga de tine insuti. Deci, apare o intrebare inevitabila: poate exista o transformare, o schimbare totala? Sa ne intoarcem la perioada tineretii si sa ne reintoarcem la ce suntem acum, din nou. Exista o schimbare a fiintei umane? V-ati schimbat in vreun fel? Poate exista o schimbare periferica, marginala. Dar profund, radical, v-ati schimbat? Poate nu doriti sa va schimbati, deoarece va simtiti foarte confortabil...

    Vreau sa ma schimb. Vad ca sunt foarte nefericit, deprimat, urat, violent, cu strafulgerari ocazionale, diferite fata de simpla existenta cotidiana; si imi voi exercita propria vointa pentru a face ceva cu privire la aceasta. Eu afirm contrariul, trebuie sa renunt la acest obicei, la obiceiuri; trebuie sa gandesc in alt mod, diferit; trebuie sa actionez diferit; trebuie sa fiu mai mult schimbarea si mai putin ce eram inainte. Fac un efort extraordinar si la finele acestuia am aceleasi calitati inferioare, deprimare, uratenie, brutalitate, fara nici un sentiment al calitatii. Apoi, ne intrebam daca exista cu adevarat o schimbare. Se poate schimba o fiinta umana?

28 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Schimbarea reala

   O schimbare este posibila doar de la cunoscut la necunoscut, nu de la cunoscut la cunoscut. Va rog, nu trebuie sa credeti ce va spun eu. In trecerea de la cunoscut la cunoscut exista autoritate, exista o perspectiva ierarhica a vietii – “Tu stii, eu nu stiu; prin urmare va inchinati, creati un sistem, cautati un guru, il urmati pentru ca va da ceea ce vreti sa stiti, va ofera o certitudine, un sistem care va produce rezultate, succesul.” Succesul este ceva cunoscut. Cunosc ce inseamna a avea succes. Asta este ceea ce doresc. Deci, trecem de la cunoscut la cunoscut, in care autoritatea trebuie sa existe – autoritate a sanctiunii, a liderului, a guru-lui, ierarhia, cel care cunoaste si altii care nu cunosc, iar cel care stie imi garanteaza succesul, succes in efortul meu in schimbare, asa ca sunt fericit, am ceea ce-mi doresc. Nu acesta este motivul pentru care cei mai multi dintre noi isi doresc schimbarea? Va rog observati-va propria gandire si va veti vedea propria viata si propriul comportament... Cand il privesti este el schimbat? Schimbarea, revolutia, este ceva de la cunoscut la necunoscut, in care nu exista nici o autoritate, in care poate exista un total esec. Dar daca aveti siguranta ca veti obtine, ca veti fi fericit, ca veti reusi, ca veti avea viata vesnica, atunci nu este nici o problema. Apoi va continua cursul bine cunoscut al actiunii, care te va pune mereu pe tine insuti in centrul tuturor lucrurilor.

27 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

In afara sferei gandirii

   Ti-ai schimbat propriile idei, ti-ai schimbat gandirea, dar gandirea este intotdeauna conditionata. Fie ca este gandirea lui Isus, Buddha, X, Y sau Z, aceasta este doar gandire, si, prin urmare, un gand poate fi in opozitie cu un alt gand, si atunci cand exista opozitie, un conflict intre doua ganduri, rezultatul este o modificare contiuna a gandirii. Altfel spus, schimbarea este in continuare in domeniul gandirii, si schimbarea in domeniul gandirii nu este deloc o schimbare. O idee sau un set de idei a fost doar inlocuit cu un altul.

    Este posibil ca, vazand acest intreg proces, sa aduceti o schimbare care sa fie in afara sferei gandirii? Cu siguranta, intreaga constiinta, fie ca este din trecut, prezent sau viitor, este in domeniul gandirii, si orice schimbare in acest domeniu, care defineste limitele mintii, nu este o schimbare reala. O schimbare radicala poate avea loc doar in afara sferei gandirii, nu in ea, si mintea poate parasi aceasta sfera doar atunci cand vede limitele, limitele acestei sfere, si isi da seama ca orice schimbare in aceasta sfera nu este deloc o schimbare, o transformare adevarata, reala. Aceasta este adevarata meditatie. 

26 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Schimbarea deliberata nu este deloc o schimbare

   In adevarata actiune a transformarii individuale, cu siguranta va exista, de asemenea, si o schimbare colectiva. Acestea nu sunt doua lucruri separate, opuse unul altuia - individual si colectiv -  desi anumite grupuri politice incearca sa le separe spre a obliga individul sa se conformeze asa-numitului colectiv.

   Daca am putea descoperi impreuna toate aspectele referitoare la aceasta transformare, cum sa aducem aceasta transformare, schimbare, in individ, si ceea ce implica aceasta, atunci poate ca in chiar actul ascultarii, participand la aceasta cercetare, ar putea surveni o schimbare care se produce fara vointa dumneavoastra. Pentru mine o schimbare deliberata, o schimbare care este obligatorie, disciplinara, conformista, nu este deloc o schimbare. Forta, influenta, cateva noi inventii, propaganda, frica, un motiv care va obliga sa va schimbati – toate aceste nu conduc deloc la o schimbare, la transformare. Si chiar daca intelectual puteti fi foarte usor de acord cu acest lucru, va asigur ca a intelege natura reala a schimbarii, fara nici un motiv, este cu totul extraordinar.

25 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Vidul complet

   Pentru a avea loc o mutatie completa in constiinta trebuie sa negi complet analiza si cautarea si sa nu mai fii sub nici o influenta – ceea ce este extrem de dificil. Mintea, observand ceea ce este fals, indepartand complet falsul, nu stie ce este adevarat. Daca deja stiti ce este adevarat, atunci doar inlocuiti ceea ce considerati a fi fals cu ceea ce va imaginati ca este adevarat. Nu exista nici o renuntare daca stiti ce veti aduce in schimbul a ceea ce inlaturati. Aceasta stare de negare este absolut necesara. Va rog sa urmariti cu atentie, pentru ca daca veti merge destul de departe, veti vedea ca in acea stare de negare veti descoperi ce este adevarat, deoarece negarea este golirea, eliberarea de constiinta a ceea ce este cunoscut. La urma urmei, constiinta se bazeaza pe cunoastere, pe experienta, pe mostenirea rasiala, pe memorie, pe lucrurile cu care s-a confruntat. Experientele sunt intotdeauna din trecut, functioneaza in prezent, fiind modificate de prezent si continua in viitor. Toate acestea reprezinta constiinta, un mare depozit, de secole. Aceasta are doar o utilitate mecanica in viata. Ar fi absurd sa negam toate cunostintele stiintifice dobandite de-a lungul timpului. Dar, pentru a aduce o mutatie in constiinta, o revolutie in aceasta structura unitara, trebuie sa existe un gol, un vid complet. Si acest gol este posibil doar atunci cand exista descoperirea realitatii, observand ceea ce este fals. Apoi veti vedea, daca ati ajuns atat de departe, ca acest gol aduce cu sine o revolutie completa in constiinta: ea deja a avut loc. 

24 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Cunoasterea este in detrimentul  schimbarii

   Acest lucru necesita o mare intelegere, cercetare. Daca nu sunteti de acord cu mine, patrundeti in aceasta problema, meditati, inlatura-ti mintea, da-o deoparte pentru a afla adevarul sau falsitatea cu privire la toate acestea. Oare cunoasterea, ceea ce devine cunoscut, aduce o schimbare? Trebuie sa ai cunostinte pentru a construi un pod; dar mintea mea trebuie sa cunoasca ceva referitor la schimbare? Cu siguranta, daca eu cunosc deja care este acea stare a mintii atunci cand a avut loc schimbarea, aceasta nu mai este schimbare. O asemenea cunoastere este in detrimentul schimbarii, deoarece ea devine un mijloc de satisfactie, si atata timp cat exista un centru care cauta satisfactia, recompensa sau securitatea, nu exista deloc schimbare. Si toate eforturile noastre se bazeaza pe acest centru de recompensa, pedeapsa, succes, castig, nu-i asa? Cu asta sunt cei mai multi dintre noi preocupati: daca ne ajuta sa obtinem ce dorim, ne vom schimba; dar o asemenea schimbare nu este o schimbare reala. Deci mintea care doreste sa fie fundamental profunda, in stare de  schimbare, intr-o stare de revolutie, trebuie sa fie libera de cunoastere. Atunci mintea devine uimitor de linistita, si doar o astfel de minte va experimenta transformarea radicala care este atat de necesara.

23 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Atunci cand mintea este ocupata

   Daca aceasta schimbare are loc constient sau inconstient nu are importanta. Schimbarea constienta implica efort; a produce inconstient o schimbare implica deasemenea un efort, o lupta. Atata timp cat nu exista o lupta, un conflict, schimbarea este doar o aplicatie, ceva executat, si aceasta nu aduce nici o intelegere; si prin urmare nu mai este deloc schimbare. Deci este mintea capabila sa indeplineasca problema schimbarii – dorinta de acumulare, avaritia, de exemplu, fara a face nici un efort, observand doar toate implicatiile avaritiei? Din aceasta cauza nu puteti vedea toate implicatiile avaritiei atata timp cat nu exista nici un efort pentru schimbare. Schimbarea reala poate avea loc doar atunci cand mintea nu mai revine din nou la problema, cu toate amintirile obositoare ale trecutului. Evident, nu poti avea o minte proaspata, curioasa, daca mintea este deja ocupata. Si mintea inceteaza sa mai fie ocupata doar atunci cand vede adevarul cu privire la faptul ca este ocupata. Nu puteti vedea adevarul daca nu sunteti in totalitate atenti, daca traduceti ceea ce se spune in ceva care ti se potriveste, ori traducand in termeni proprii. Tu trebuie sa vii cu ceva nou, cu o minte proaspata, si o minte nu este proaspata atunci cand este ocupata, constient sau inconstient. 

22 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Propria noastra responsabilitate

   Pentru a transforma lumea trebuie sa incepem cu noi insine; si ce este cel mai important pentru a incepe cu noi insine este intentia. Intentia trebuie sa fie de a te intelege pe tine insuti si nu de a te lasa ca altii sa te transforme, sau sa initiezi o schimbare, o transformare prin revolutie, nici de stanga, nici de dreapta. Este important sa intelegem ca aceasta este responsabilitatea noastra, a ta si a mea; pentru ca, oricat de mica ar fi lumea in care traim, daca reusim, aceasta transformare determina un punct de vedere radical diferit in existanta noastra zilnica si atunci vom influenta intreaga lume prin relatii extinse cu ceilalti.

21 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Tacerea

   Sper ca veti asculta, dar fara amintirea a ceea ce stiti deja, si acest lucru este foarte dificil de facut. Asculti ceva, si mintea ta imediat interfereaza cu cunostintele sale, cu concluziile si opiniile sale, cu amintirile si trecutul sau. Asculta, cautand o noua intelegere. Dar observa-ti modul in care asculti, si vei vedea ca exact asa se intampla. Fiecare asculta prin filtrul propriilor concluzii, cunostinte, amintiri, experiente, sau cauta un raspuns si este nerabdator. Tu vrei sa stii totul, totul despre viata si despre extraordinara complexitate a vietii. Tu nu asculti in realitate deloc. Poti asculta doar atunci cand mintea este linistita, cand mintea nu reactioneaza imediat, cand exista un interval intre ceea ce se spune si reactia ta. Atunci, in acest interval, exista liniste, exista tacerea in care exista intelegerea, care nu este intelegere intelectuala. Daca exista un interval intre ceea ce se spune si reactia ta la ceea ce se spune, in acest interval, daca il prelungesti pentru o perioada lunga de timp sau pentru cateva secunde – in acest interval, daca observati, vine claritatea. In acest interval este noua minte. Reactia imediata este mintea veche, si aceasta minte veche functioneaza prin vechile sale traditii, acceptand si reactionand intr-un mod animalic. Atunci cand exista acest interval, aceasta suspendare a reactiei, atunci veti descoperi noile actiuni ale mintii, si aceasta este noua minte, care doar ea poate intelege, nu vechea minte.

20 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Activa dar linistita

   Pentru a descoperi noua minte, nu doar ca este necesar pentru noi sa intelegem reactiile creierului arhaic, a vechii minti, dar este necesar deasemenea ca vechea minte sa fie linistita. Mintea veche (creierul arhaic) trebuie sa fie activa, dar linistita. Urmariti ceea ce spun? Uitati, d-le! Pentru a descoperi singur, pentru dumneavoastra – nu ceea ce spune altcineva- existenta realitatii, existenta a ceea ce numim Dumnezeu – cuvantul lui Dumnezeu nu este realitatea – vechea ta minte care a fost cultivata, saturata intr-o anumita traditie, oricare ar fi anti sau pro Dumnezeu, intr-o anumita cultura, intr-un anumit mediu de influenta si propaganda, prin secole de apartenenta sociala, trebuie sa fie linistita. Deoarece in caz contrar veti avea doar propriile imagini, propriile concepte si valori, insa aceste valori, aceste concepte, aceste credinte sunt rezultatul a ceea ce vi s-a spus sau sunt rezultatul propriilor reactii la ceea ce vi s-a spus; si astfel tu, inconstient, spui: “Aceasta este experienta mea!”

    Deci va trebui sa pui la indoiala chiar si veridicitatea experientelor – a propriilor experiente, sau experientele altora, indiferent cine ar fi. Apoi, prin investigare, intrebandu-te, cautand, observand, ascultand atent, reactiile creierului arhaic, a vechii minti, se vor linisti. Insa mintea nu doarme, este foarte activa, insa este linistita. Ea a ajuns la aceasta liniste, la aceasta stare de tacere, prin observare, prin investigare. Si pentru a investiga, pentru a observa, trebuie sa aveti lumina; si lumina este vigilenta ta constanta, neintrerupta. 

19 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

O minte neancorata, fara refugiu

   Ai nevoie de o minte noua, o minte care este libera de timp, o minte care nu mai gandeste in coordonate de distanta ori spatiu, o minte fara orizont, o minte neancorata in ceva, fara nici un refugiu. Ai nevoie de o astfel de minte pentru a administra nu doar imortalitatea, ci deasemenea si problemele imediate ale existentei.

    Prin urmare problema se pune astfel: este posibil pentru oricine sa aiba o astfel de minte? Nu treptat, nu cultivand-o, deoarece cultivarea, dezvoltarea, procesul, presupune timp. Trebuie sa se produca imediat; aceasta transformare trebuie sa se produca acum, in sensul atemporalitatii. Viata este moartea si moartea va asteapta; nu poti negocia cu moartea, cum poti face cu viata. Deci este posibil sa ai o astfel de minte? – nu ca realizare, nu ca un scop, nu ca ceva pe care ai urmarit sa-l dobandesti, nu ca ceva la care trebuie sa ajungi, deoarece toate acestea implica timp si spatiu. Avem o teorie foarte convenabila si luxoasa conform careia trebuie timp pentru a progresa, a evolua, pentru a ajunge, a realiza, pentru a te apropia de adevar; aceasta este o idee eronata, este complet iluzorie – timpul este o iluzie in acest sens. De aceasta minte este nevoie urgent, nu doar acum, ci mereu...

    Atunci cand casa arde, nu este timp pentru a discuta daca esti hindus, musulman sau buddhist sau daca ai citit Bhagavad-Gita, Upanishad-ele; un om care discuta aceste lucruri este total inconstient de faptul ca arde casa. Si cand casa este in flacari nu poti sa nu fii constient de asta, poti fi plictisit sau insensibil, poti fi obosit, molesit... daca spui ca nu este posibil, atunci nu este nimic de facut; atunci ti-ai inchis singur usa... daca accepti ca este posibil si pentru tine aceasta, nu este doar o speranta, atunci inseamna ca este posibil; stii asta. Intelegi diferenta intre cele doua?

18 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Renuntati la toate metodele

   Cum poate mintea religioasa sau noua minte veni in fiinta? Printr-o metoda, intelegand un sistem, o practica zilnica, repetitiva? Este necesara o metoda pentru a produce noua minte?... Desigur, metoda presupune continuitatea unei practici, directionata intr-un anumit sens, spre un rezultat sigur – care este un obicei mecanic, dobandit, si prin acest obicei mecanic poti dobandi aceasta minte care nu este mecanica...

    Cand spui “disciplina”, orice disciplina se bazeaza pe o metoda in conformitate cu un anumit model, iar modelul promite un rezultat care este predeterminat de o minte care are deja o credinta, care a luat deja o pozitie. Deci, o metoda, in sensul cel mai larg sau mai ingust al cuvantului conduce la aceasta minte noua? Daca nu o face atunci metoda sau obiceiul trebuie complet abandonata pentru ca este falsa... Orice metoda conditioneaza mintea in functie de rezultatul dorit. Trebuie sa renuntati la toate procesele mecanice ale mintii... Mintea trebuie sa se debaraseze de toate procesele de gandire mecanice. Deci, ideea ca o metoda, un sistem, o disciplina, o continuitate a unui obicei va aduce aceasta minte nu este adevarat. Deci, toate acestea trebuiesc abandonate in totalitate, deoarece sunt mecanice. O minte mecanica este o minte traditionala, ea nu poate intalni viata care este non-mecanica; deci, metoda trebuie abandonata.

17 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

O minte noua

   Cred ca efortul constant de a fi ceva, de a deveni ceva, este cauza reala de distrugere si imbatranire a mintii. Priviti cat de repede imbatranim, nu doar oamenii de peste 60 de ani, ci si tinerii deasemenea. Cat de batrani sunt ei, mental! Foarte putini dintre ei sustin sau isi mentin tineretea mintii. Ma refer la tineretea mintii, nu la faptul ca vor sa se bucure, sa aiba o viata buna, ci la faptul ca mintea sa nu fie contaminata, deformata, contorsionata, impregnata de accidentele si incidentele vietii, mintea sa nu fie uzata de lupta, de suferinta, de constante nazuinte. Desigur, este necesar sa avem o minte tanara, deoarece mintea imbatranita este atat de plina de cicatrici, de amintiri moarte, ea nu poate fi serioasa, staruitoare; ea este o minte moarta, o minte obtuza. O astfel de minte obtuza, care traieste in conformitate cu deciziile sale, este moarta. Dar o minte tanara este mereu determinata, alerta, proaspata si neimpovarata cu nenumarate amintiri. Mintea care nu pastreaza nici o urma de suferinta, desi poate trece prin “valea suferintei” ramane intacta, neafectata.

    Nu cred ca aceasta minte tanara poate fi dobandita. Nu este ceva ce poate fi dobandit prin efort, prin sacrificiu. Nu exista nici o moneda pentru aceasta, si nu este un lucru vandabil, insa daca realizati importanta acesteia, necesitatea sa, daca observati acest adevar, atunci cu totul altceva se produce.

16 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Creierul arhaic, creierul nostru animalic

   Cred ca este important sa se inteleaga functionarea, modul de operare, activitatea creierului arhaic. Cand noul creier isi desfasoara activitatea, creierul arhaic nu are puterea de a intelege creierul nou. Aceasta se petrece doar atunci cand creierul arhaic, care este creierul nostru conditionat, creierul nostru animalic, creierul care a fost cultivat de-a lungul secolelor, cel care vesnic cauta propria securitate, propriul confort – iar atunci cand creierul arhaic este linistit, veti vedea ca exista o miscare complet diferita, si aceasta miscare va conduce la claritate. Aceasta este miscarea care este claritatea insasi. Pentru a intelege, mai intai trebuie sa intelegem creierul arhaic, sa fim constienti de el, sa-i stim toate miscarile, activitatile, cerintele si preocuparile sale, si de aceea meditatia este foarte importanta. Nu ma refer la absurda cultivare sistematic a unui obicei de gandire, si tot restul; deoarece e mult prea imatur si copilaresc. Ma refer la intelegerea prin meditatie, modul de operare, functionarea creierului arhaic, sa-l observ, sa stiu cum reactioneaza, care sunt raspunsurile sale, tendintele si cerintele sale, izbucnirile sale agresive – sa cunoastem integralitatea acestuia, atat partea inconstienta, precum si partea constienta a acestuia. Cand il cunosti, cand exista constientizarea fara control, fara nici o indrumare, fara a spune “Asta e bun, asta e rau; voi retine asta, nu voi retine asta” – cand tu vei vedea intreaga miscare a vechii minti, atunci o observi in totalitate, atunci ea devine linistita.

15 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Inecat de influenta

   De ce imbatraneste mintea? Este invechita - nu-i asa? – in sensul ca devine decrepita, deteriorata, repetitiva, captiva unor obiceiuri sexuale, obiceiuri religioase, obiceiuri legate de locul de munca sau diferite obiceiuri, de ambitie. Mintea este atat de impovarata de nenumarate experiente si amintiri, atat de tulburata si speriata de tristete, ca nu poate percepe nimic proaspat, ci intotdeauna traduce ceea ce percepe in functie de propriile amintiri, concluzii, formule, intotdeauna citeaza; are o autoritate limitata; aceasta este o minte veche, imbatranita. Puteti observa motivul pentru care se intampla asa. Intreaga noastra educatie presupune doar cultivarea memoriei; exista comunicarea in masa prin reviste, radio, televiziune, exista profesori care citesc prelegeri si repeta aceleasi lucruri din nou si din nou, pana cand creierul dumneavoastra absoarbe ceea ce ei repeta, iar voi le debitati la un examen pentru a obtine un grad,  si mergeti  mai departe cu procesul, locul de munca, rutina, repetarea neincetata. Nu doar atat, mai exista de asemenea propria noastra lupta interioara cu ambitia, cu frustrarile sale, concurenta, nu doar pentru locuri de munca ci si pentru Dumnezeu, dorind sa fii aproape de El, cautand cel mai rapid drum care sa te conduca spre El.

    Deci, datorita presiunii, stresului, incordarii, mintile noastre sunt congestionate, imbacsite, inecate de influente, de tristete constienta sau inconstienta... Mintea ne duce in jos, nu va folositi de ea.

14 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Cunoasterea distrage mintea

   Ai doar un instrument, care este mintea, iar mintea este de asemenea creierul. Prin urmare, pentru a descoperi adevarul in aceasta chestiune, trebuiesc intelese caile mintii - trebuie, nu-i asa? Daca mintea este stramba, intortocheata, nu vei avea niciodata o perceptie corecta; daca mintea este limitata, perceptia nu poate fi nelimitata. Mintea este instrumentul perceptiei si pentru a percepe ceea ce este adevarat, mintea trebuie sa fie justa, sincera, curatata de toate conditionarile, de orice frica. Mintea trebuie sa fie de asemenea libera de cunoastere deoarece cunoasterea distrage mintea si face lucruri intortocheate. Imensa capacitate a mintii de a inventa, de a imagina, de a specula, de a crede – nu trebuie ca aceasta capacitate sa fie abandonata astfel incat mintea sa fie foarte clara si foarte simpla? Deoarece doar mintea inocenta, mintea care a experimentat mult si totusi este libera de cunoastere si de experienta, doar o astfel de minte poate descoperi mai mult decat creierul si o minte comuna. In caz contrar, ceea ce va descoperi va fi colorat de ceea ce deja ati experimentat, iar experienta este rezultatul conditionarilor noastre.

13 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Mintea care trancane

   Stii ca a percepe ceva este o experienta uimitoare. Nu stiu daca ati perceput vreodata cu adevarat ceva; daca ati perceput vreodata o floare, un chip, sau cerul, sau marea. Desigur, vezi aceste lucruri, in timp ce treci cu autobuzul sau cu masina, dar ma intreb daca ati facut vreodata un efort sa priviti o floare... Si atunci cand privesti o floare, ce se intampla? O denumesti imediat, esti preocupat carei specii ii apartine sau spui: “Ce culori frumoase are. As dori s-o cresc in gradina mea, as vrea s-o daruiesc sotiei mele sau s-o pun la butoniera mea.” si asa mai departe. Cu alte cuvinte, in momentul in care privesti o floare, mintea ta incepe trancaneala, verbalizarea cu privire la aceasta; de aceea tu niciodata nu percepi floarea. Percepi ceva doar atunci cand mintea este tacuta, atunci cand nu exista nici un fel de trancaneala, de verbalizare. Daca veti putea privi stelele seara, deasupra marii, fara a avea nici o miscare a mintii, atunci cu adevarat veti percepe extraordinara frumusete a acestora; si, atunci cand percepi frumusetea, tu nu experimentezi de asemenea starea de iubire? Cu siguranta, frumusetea si iubirea sunt la fel. Fara iubire nu exista frumusete, si fara frumusete nu exista iubire. Frumusetea este in forma, frumusetea este in vorbire, frumusetea este in comportament. Daca nu exista iubire, comportamentul, conduita, sunt sterile, sunt doar un produs al societatii, al unei anumite culturi, si ceea ce produce este mecanic, lipsit de viata. Dar cand mintea percepe fara cea mai mica agitatie, atunci este capabila de a observa total profunzimea de sine, si astfel perceptia este cu adevarat atemporala. Nu trebuie sa faci ceva pentru a o dobandi, nu exista nici o disciplina, nici o practica, nici o metoda prin care sa poti invata sa percepi.

12 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Din perceptie vine energia

   Sigur, problema este de a elibera mintea in totalitate, pentru ca aceasta sa fie intr-o stare de constientizare, care nu are nici o limita, nici o frontiera. Si cum este mintea care a descoperit acea stare? Cum este sa atingi aceasta libertate?

    Sper ca voi insiva va puneti serios aceasta intrebare, deoarece nu pot sa fac eu asta pentru voi. Eu nu incerc sa va influentez; eu doar evidentiez importanta de a-ti pune singur aceasta intrebare. Rostirea verbala a acestei intrebari de catre un altul nu are nici un sens, daca tu nu-ti pui aceasta intrebare, insistent, prioritar, de urgenta. Marja de libertate se restrange in fiecare zi, dupa cum stii daca esti un observator atent la tot. Politicienii, liderii, preotii, mass-media, cartile pe care le citesti, dobandirea cunostintelor, credintele de care te agati – toate acestea ingusteaza si mai mult marja de libertate. Daca sunteti constienti ca acest proces are loc, daca percepeti cu adevarat ingustimea spiritului, sclavia tot mai mare a mintii, atunci veti descoperi ca din perceptie vine energia;  si aceasta energie nascuta din perceptie urmeaza sa spulbere mintea meschina, mintea respectabila, mintea care merge la templu, mintea careia ii este frica. Deci, perceptia este calea adevarului.

11 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Tacerea activa a mintii

   Mintea care este cu adevarat tacuta este uluitor de activa, vie, puternica – nu fata de ceva particular. Aceasta este singura minte libera de verbalizare – libera de experienta, de cunostinte. O astfel de minte poate percepe ce este adevarat, o astfel de minte are o perceptie directa, care este dincolo de timp.

    Mintea nu poate fi decat tacuta atunci cand a inteles procesul timpului, care impune veghere, vigilenta, nu-i asa? Nu trebuie o astfel de minte sa fie libera – nu de ceva – ci sa fie libera? Cunoastem doar libertatea fata de ceva. O minte care este libera de ceva, nu este o minte libera; libertatea fata de ceva este doar o reactie, si aceasta nu este libertate. O minte care cauta liberatea nu este niciodata libera. Insa mintea este libera atunci cand intelege realitatea asa cum este, fara a o traduce, fara a condamna, fara a judeca; si a fi astfel liber, mintea este inocenta desi traieste de 100 de zile, 100 de ani, avand toate experientele. Este inocenta deoarece este libera, nu de ceva, ci in sine. Doar aceasta minte poate percepe ce este adevarat, ceea ce este dincolo de timp.

10 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Constientizarea fara alegere

   Marii vizionari intotdeauna ne-au spus sa dobandim experienta. Ei au spus ca experienta ne ofera intelegerea. Insa doar mintea inocenta, mintea neumbrita de experienta, complet libera de trecut – doar o astfel de minte poate percepe ce este realitatea. Daca vedeti adevarul, doar percepandu-l pentru o fractiune de secunda, veti cunoaste claritatea extraordinara a mintii inocente. Acest lucru presupune inlaturarea tuturor inregistrarilor memoriei, ceea ce reprezinta abandonarea trecutului. Dar pentru a avea aceasta perceptie mintea nu trebuie sa-si puna problema ”cum”. Mintea ta nu trebuie sa fie distrasa de “cum”, de dorinta de a obtine un raspuns. O astfel de minte nu este o minte atenta. Asa cum am spus mai devreme in aceasta discutie, in inceput este sfarsitul. In inceput este samanta sfarsitului a ceea ce numim durere. Incetarea suferintei are loc in suferinta insasi, nu inafara acestei dureri. A te indeparta de suferinta inseamna a gasi doar un raspuns, a trage o concluzie, a evada; dar suferinta va continua. Atunci cand veti acorda o atentie completa, o atentie totala, a intregii tale fiinte, atunci veti observa ca exista o perceptie imediata, in care nu este implicat timpul, in care nu exista nici un efort, nici un conflict, si aceasta perceptie imediata, aceasta constientizare fara alegere este cea care pune capat suferintei.

9 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

La limita intregii gandiri

   S-a intamplat vreodata sa spuneti – sunt sigur ca asa este – sa percepeti deodata ceva si in acel moment al perceptiei nu mai aveati nici un fel de probleme? Chiar in momentul in care ati perceput problema, aceasta a incetat complet. Intelegeti Domnilor? Ai o problema si te gandesti la aceasta, vorbesti despre ea, te ingrijorezi cu privire la ea, vei folosi toate mijloacele, in limitele gandirii tale, pentru a intelege. In cele din urma spui: “Eu nu pot face mai mult”. Nu exista nimeni pentru a va ajuta sa intelegeti, nici guru, nici o carte. Esti cu problema si nu exista nici o cale de iesire. Dupa ce te-ai ocupat de problema cu toate capacitatile tale, ai lasat-o in pace. Mintea ta nu mai este ingrijorata, nu mai este preocupata cu problema, nu mai spune “trebuie sa gasesc un raspuns”; deci devine linistita, nu-i asa? Si in acea liniste veti gasi raspunsul. Nu ti s-a intamplat uneori asta? Asta nu este ceva extraordinar. Se intampla si marilor matematicieni, oamenilor de stiinta, oamenii experimentand asta ocazional, in viata lor zilnica. Ce inseamna asta? Mintea si-a exercitat pe deplin capacitatea de a gandi si a ajuns la limita intregii gandiri, fara a fi gasit un raspuns; prin urmare devine linistita – nu prin oboseala sau plictis; nu prin a spune “Voi deveni linistita si prin urmare voi gasi raspunsul”. Dupa ce a facut deja tot ce este posibil pentru a gasi raspunsul, mintea devine spontan linistita. Este o constientizare, fara alegere, fara nici o cerinta, o constientizare in care nu exista nici o anxietate; si in acea stare a mintii exista perceptia. Aceasta perceptie este singura care va rezolva toate problemele noastre.

8 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Actul perceptiei

   Tu observi si eu nu observ – de ce se produce acest lucru? Cred ca acest lucru se produce atunci cand cineva este captiv in timp; tu nu observi lucrurile in acel moment, eu le observ in acel moment. Observarea ta este o actiune a intregii tale fiinte, si intreaga ta fiinta nu este prinsa, captiva in timp; nu percepi o aparitie treptata a lucrurilor; observi ceva imediat, instantaneu; asa actioneaza adevaratul act al perceptiei. Eu nu observ; vreau sa aflu de ce nu observ. Ce anume ma face sa observ ceva in totalitate, integral, astfel incat inteleg totul imediat? Observati intreaga structura a vietii: frumusetea, uratenia, tristetea, bucuria, sensibilitatea extraordinara; observati toate acestea iar eu nu pot. Observ o parte dar nu intregul, totul... Omul care observa ceva in totalitate, integral, care vede viata in totalitate, evident trebuie sa fie inafara timpului. Domnule, asculta toate acestea, deoarece au ceva de a face cu existenta noastra zilnica. Nu este ceva spiritual, filosofic, inafara existentei de zi cu zi. Daca intelegem acest lucru, atunci vom intelege rutina noastra zilnica, plictiseala, durerile, angoasele si temerile noastre. Asa ca nu etichetati de la distanta spunand: “Ce are a face cu existenta noastra zilnica?” Are. Se poate observa – cel putin pentru mine este foarte clar – incat puteti taia ca un chirurg cordonul care ne leaga de intreaga suferinta, imediat. De aceea doresc sa abordam aceasta impreuna. 

7 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

O cautare zadarnica

   Atata timp cat gandim in termenii, sabloanele timpului, trebuie sa existe teama de moarte. Am studiat dar nu am gasit finalitatea si trebuie sa o gasesc inainte de a muri, iar daca nu o voi gasi inainte de moarte, cel putin sper ca o voi gasi in viata urmatoare, si asa mai departe. Intreaga noastra gandire este bazata pe timp. Gandirea noastra este cunoscuta, ea este rezultatul cunoscutului si cunoscutul este un proces al timpului; si incercam cu mintea sa aflam ceea ce este nemuritor, dincolo de timp, aceasta este o cautare zadarnica. Aceasta nu are nici un sens, cu exceptia filosofilor, teoreticienilor si a speculatorilor. Daca vreau sa gasesc adevarul, nu maine, ci chiar acum, in mod direct, nu trebuie ca “Eu”-l – Eu-l, sinele, care intotdeauna  aduna, se straduieste sa dea o continuitate prin memorie – sa inceteze a continua? Este posibil sa moara in timpul vietii – nu in mod artificial ca atunci cand cineva isi pierde memoria, care este amnezie, ci de fapt sa inceteze sa acumuleze, prin memorie, si astfel sa dea continuitate Eu-lui? Traind in aceasta lume a timpului, nu este posibil pentru minte sa produca fara nici o forma de constrangere, o stare in care experienta si experimentatorul nu au nici un temei? Atata timp cat exista experimentator, observator, ganditor, trebuie sa existe teama unui sfarsit si prin urmare frica de moarte...

    Si astfel, daca este posibil pentru minte sa cunoasca toate acestea, sa fie pe deplin constienta de ea si nu doar sa spuna: “Da, este simplu” – daca mintea poate sa fie constienta de intregul proces al constiintei, vazand intreaga semnificatie a continuitatii si a timpului si desertaciunea si inutilitatea acestei cautari prin timp a ceea ce este dincolo de timp – daca ati putea constientiza toate acestea, atunci poate exista o moarte, care de fapt este o creativitate totala inafara timpului.

6 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Adevarul vine ca o strafulgerare

   Adevarul sau intelegerea vine ca o strafulgerare, si aceasta strafulgerare nu are nici o continuitate; nu se afla in domeniul timpului. Observa asta pentru tine insuti. Intelegerea este proaspata, instantanee; ea nu este o continuitate a ceva ce a fost. Ceea ce a fost nu poate aduce intelegerea. Atata timp cat se cauta continuitatea – dorind permanenta in relatii, in iubire, dorind pacea vesnica si toate celelalte – ceea ce se urmareste este ceva care se afla in domeniul timpului, si nu apartine, prin urmare, atemporalului. 

5 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Timpul este o otrava

   Ai in baie o sticla pe care scrie “otrava”, si stii ca este otrava si esti foarte atent cu aceasta chiar si in intuneric. Ai mereu grija de ea. Nu spui “Cum sa pazesc aceasta sticla, cum sa fiu vigilent cu ea?”. Stiti ca este otrava, asa ca sunteti foarte atenti cu ea. Timpul este o otrava; el creeaza dezordine. Atunci cand acest lucru este o realitate pentru tine, atunci poti incepe a intelege modul de a fi liber de frica imediat. Dar daca ai in continuare nevoie de timp, ca mijloc de a te elibera, nu exista comunicare intre mine si tine.

    Vedeti, exista ceva mult mai  mult; ar putea exista un fel complet diferit de timp. Noi stim doar doua tipuri de timp, fizic si psihologic, si suntem captivi. Timpul fizic joaca un rol important in psihic si psihicul are o influenta importanta asupra fizicului. Suntem prinsi in aceasta lupta, in aceasta influenta. Trebuie sa accepti timpul fizic pentru a prinde autobuzul sau trenul, dar daca respingi in totalitate timpul psihologic, atunci putem avea un timp care este destul de diferit, timpul care nu este relationat cu nimic. Va doresc sa veniti cu mine in acest timp! Atunci timpul nu mai este dezordine; este o ordine extraordinara.

4 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Timpul creeaza dezordinea

   Deci, timpul inseamna trecerea de la “ceea ce este” la “ceea ce ar trebui sa fie”. Mi-e frica, dar intr-o zi voi fi liber de aceasta frica, ca urmare, timpul este necesar pentru a fi liber de frica – cel putin asa credem. Pentru a modifica “ceea ce este” in “ceea ce ar trebui sa fie” presupune timp. Acum, timpul presupune efort in intervalul dintre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie”. Nu-mi place frica si am de gand sa fac efortul de a intelege, de a analiza, de a discerne, sau vreau sa descopar cauza ei, sau vreau sa scap cu totul de ea. Toate acestea implica efort – si efortul este cel pe care-l utilizezi. Suntem mereu in conflict intre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie”. “Ceea ce ar trebui sa fie”, este o idee, iar ideea este fictiune, ea nu este “ceea ce sunt”, care este realitatea; si “ceea ce sunt” poate fi schimbat doar atunci cand am inteles ca timpul creeaza dezordine, tulburare.

    Deci, este cu putinta sa scap cu totul de frica, complet, instantaneu? Daca as permite fricii sa continue, voi creea tot timpul dezordine, prin urmare observam ca timpul este un element care creeaza dezordine si nu un mijloc de a fi in final lipsit de frica. Deci nu exista nici un proces treptat pentru a scapa de frica, la fel cum nu exista nici un proces treptat pentru a scapa de otrava nationalismului. Daca sunteti nationalisti, eu va spun ca in final va exista o fraternitate umana, in acest interval vor fi razboaie, ura, mizerie, toata aceasta ingrozitoare separare, diviziune intre oameni; asadar timpul creeaza dezordine.

3 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Insasi natura gandirii

   Timpul este gandire, si gandirea este procesul memoriei care creeaza timp precum ieri, azi si  maine, precum ceva pe care il folosim ca un mijloc de a indeplini, de a realiza, ca un mod de viata. Timpul pentru noi este extraordinar de important, viata dupa viata, o viata care sa conduca la o alta viata, care se modifica, care continua. Desigur, timpul este chiar natura gandirii, gandirea este timpul. Si atat cat timpul exista ca un mijloc pentru ceva, mintea nu poate trece dincolo de ea insasi – capacitatea de a trece dincolo de ea insasi face parte din noua minte, care este libera de timp. Timpul este un factor de frica. Prin timp nu inteleg timpul cronologic, masurabil – secunde, minute, ore, zile, ani – ci timpul ca proces psihologic, interior. Acesta este cel care aduce frica. Timpul este frica; timpul este gandire, si aceasta da nastere fricii; el este timpul care creeaza frustrare, conflicte, deoarece perceptia imediata a realitatii, vederea acestei realitati este atemporala...

    Deci, pentru a intelege frica, trebuie sa fiti constienti de timp – timp ca distanta, ca spatiu; ceea ce gandirea creeaza ca ieri, astazi si maine, folosind memoria de ieri pentru a se adapta la prezent si astfel la conditia viitorului. Deci, pentru marea majoritate, frica este o extraordinara realitate si  mintea care este stapanita de frica, de complexitatea fricii, nu poate fi libera; ea nu poate intelege frica in totalitate fara a intelege complexitatea timpului. Acestea merg impreuna.

2 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

O stare atemporala

   Atunci cand vorbim despre timp, nu ne referim la timpul cronologic, la timpul indicat de ceas. Acest timp exista, trebuie sa existe. Daca doriti sa prindeti un autobuz, daca doriti sa ajungeti la un tren sau sa participati la o intalnire maine, trebuie sa aveti acest timp cronologic. Dar exista un maine psihologic, care este timpul din minte? Exista, de fapt, un maine psihologic? Sau acest maine este creat de gandire, deoarece gandirea vede imposibilitatea schimbarii, in mod direct, imediat si inventeaza acest proces gradual? Eu ma vad pe mine insumi ca o fiinta umana, ceea ce este foarte important pentru a realiza o revolutie radicala in modul meu de viata, de gandire, simtire si in actiunile mele si imi spun: “voi avea nevoie de timp pentru asta; voi fi diferit maine sau peste o luna”. Acesta este timpul despre care vorbim: structura psihologica a timpului, de maine sau in viitor, si in acest timp traim. Timpul este trecutul, prezentul si viitorul si nu cronologie. Era ieri; ieri functioneaza prin intermediul lui azi si creeaza viitorul. Acesta este un lucru relativ simplu. Am avut o experienta cu un an in urma care a lasat o amprenta in mintea mea, si in prezent eu traduc in functie de aceasta experienta, de cunoastere, traditie, conditionari si creez un maine. Sunt prins in acest cerc. Aceasta este ceea ce noi numim viata; acesta este ceea ce numim timp.

    Gandirea, care sunteti voi, cu toate amintirile sale, conditionarile, ideile, sperantele, disperarea, singuratatea totala a existentei – toate acestea sunt acest timp... Si pentru a intelege starea atemporala atunci cand a sosit momentul opririi, trebuie sa te intrebi daca mintea poate fi complet libera de intreaga experienta, care este timpul.