CARTEA VIETII – Meditatii zilnice
cu Krishnamurti
Rugaciunea este ceva complex
Ca toate problemele
fundamentale ale omului, rugaciunea este o chestiune complexa si nu poate fi
abordata in graba; este nevoie de rabdare, atentie si toleranta in aceasta
explorare, fara a avea concluzii si decizii definitive. Fara a se intelege pe
sine, cel care se roaga poate, prin rugaciunea sa, sa ajunga la auto-amagire.
Am auzit uneori oamenii spunand, si mai multi mi-au spus, ca atunci cand se
roaga la ceea ce ei numesc Dumnezeu, pentru lucrurile lumesti, rugaciunile lor
sunt adeseori indeplinite. Daca au credinta, si in functie de intensitatea
rugaciunii lor, ceea ce ei cer – sanatate, confort, bunuri materiale – ei
primesc in cele din urma. Daca cineva se complace in aceasta
rugaciune-implorare isi primeste propria recompensa, ceea ce el cere este
adesea primit, iar acest lucru intareste implorarea. Apoi, exista rugaciunea
care nu este pentru lucruri sau pentru oameni, ci pentru a-l experimenta pe
Dumnezeu, acesta deasemenea primeste frecvent un raspuns; si mai exista si alte
forme de rugaciune-implorare, mai subtile si mai ocolite, dar totusi implorand,
implorand si aducand ofrande. Toate aceste rugaciuni au propria recompensa, ele
aduc propriile lor experiente; dar conduc acestea la realizarea realitatii
ultime?
Nu suntem noi
rezultatul trecutului, si prin urmare nu avem legatura cu enorma acumulare de
ura si lacomie, cu opusul acestora? Cu siguranta, atunci cand facem o rugaciune
sau o implorare, facem apel la acest rezervor de lacomie acumulata, si asa mai
departe, care are propria sa recompensa si propriul pret... Oare rugaciunea,
implorarea altuia, la ceva din afara, poate duce la intelegerea adevarului?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu