4 OCTOMBRIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Timpul creeaza dezordinea

   Deci, timpul inseamna trecerea de la “ceea ce este” la “ceea ce ar trebui sa fie”. Mi-e frica, dar intr-o zi voi fi liber de aceasta frica, ca urmare, timpul este necesar pentru a fi liber de frica – cel putin asa credem. Pentru a modifica “ceea ce este” in “ceea ce ar trebui sa fie” presupune timp. Acum, timpul presupune efort in intervalul dintre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie”. Nu-mi place frica si am de gand sa fac efortul de a intelege, de a analiza, de a discerne, sau vreau sa descopar cauza ei, sau vreau sa scap cu totul de ea. Toate acestea implica efort – si efortul este cel pe care-l utilizezi. Suntem mereu in conflict intre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie”. “Ceea ce ar trebui sa fie”, este o idee, iar ideea este fictiune, ea nu este “ceea ce sunt”, care este realitatea; si “ceea ce sunt” poate fi schimbat doar atunci cand am inteles ca timpul creeaza dezordine, tulburare.

    Deci, este cu putinta sa scap cu totul de frica, complet, instantaneu? Daca as permite fricii sa continue, voi creea tot timpul dezordine, prin urmare observam ca timpul este un element care creeaza dezordine si nu un mijloc de a fi in final lipsit de frica. Deci nu exista nici un proces treptat pentru a scapa de frica, la fel cum nu exista nici un proces treptat pentru a scapa de otrava nationalismului. Daca sunteti nationalisti, eu va spun ca in final va exista o fraternitate umana, in acest interval vor fi razboaie, ura, mizerie, toata aceasta ingrozitoare separare, diviziune intre oameni; asadar timpul creeaza dezordine.