07 FEBRUARIE

CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Când există iubire, nu există sine

   Realitatea, adevărul, nu trebuie recunoscute. Pentru a veni adevărul, convingerile, experiențele, virtutea, căutarea virtuții – ceea ce este diferit de a fi virtuos – toate acestea trebuie să treacă. Persoana virtuoasă, care caută și urmărește în mod conștient virtutea, niciodată nu poate găsi realitatea. Aceasta poate fi o persoană cumsecade, decentă; dar asta este cu totul altceva decât un om al adevărului, de omul care înțelege. Pentru un om al adevărului, adevărul a venit în ființa sa. Un om virtuos este un om drept, neprihănit, dar acest om nu poate înțelege ce este adevărul, deoarece virtutea sa este o acoperire a sinelui, o consolidare a sinelui, deoarece el caută și urmărește virtutea. Când el spune ”trebuie să nu fiu lacom”, această stare de non-lăcomie în care el trăiește, întărește sinele. Acesta este motivul pentru care este atât de important să fii ”sărac” nu doar în lucrurile și bunurile lumești, dar de asemenea în credință și cunoaștere. Un om bogat, deținător al bogățiilor lumești, sau un om bogat în cunoaștere și credință, nu va cunoaște niciodată altceva decât întunericul. Și va fi centrul tuturor nenorocirilor și mizeriei. Dar dacă tu și eu, ca indivizi, vedem această întreagă lucrare a sinelui, atunci vom cunoaște ce este iubirea. Eu vă asigur că este singura reformă care ar putea schimba lumea. Iubirea nu este a sinelui. Sinele nu poate recunoaște iubirea. Tu spui ”te iubesc” dar apoi, după ce spui asta, în experiența directă, în acțiunea imediată, iubirea nu este prezentă. Dar atunci când cunoști ce este iubirea, nu există sinele. Când există iubire, nu există sine.

.