CARTEA VIETII – Meditatii zilnice
cu Krishnamurti
Dincolo de dualitate
Nu sunteți
conștienți de asta? Nu sunt acțiunile sale evidente, durerea sa zdrobitoare?
Cine a creat-o, nu fiecare dintre noi? Cine este responsabil pentru acestea, nu
fiecare dintre noi? Așa cum am creat
ceea ce este bun, cât de puțin, la fel am creat răul însă imens, enorm. Binele
și răul sunt o parte din noi și deasemenea sunt independente de noi. Când
gândim sau simțim îngust, cu invidie, cu lăcomie și ură, ne alăturăm răului
care ne transformă și ne sfâșie. Problema binelui și a răului, această problemă
conflictuală, este întotdeauna alături de noi, atâta timp cât noi singuri o
creăm. Ea a devenit o parte din noi, acest ”a vrea” și ”a nu vrea”, ”a iubi” și
”a urî”, dorința și renunțarea. Noi creăm continuu această dualitate în care
gândurile și sentimentele sunt prinse. Gândul-sentiment poate merge dincolo,
mai presus de bine și opusul său doar atunci când înțelegem cauza dorinței. În
înțelegerea calităților și defectelor nu există libertate în niciuna.
Contrariile nu pot fuziona și trebuie transcense prin disoluția, prin sfârșitul
dorinței, a poftei. Orice opoziție trebuie să fie gândită, simțită cât mai
intens și profund în toate straturile conștiinței; prin acest gând dincolo de
senzație, o nouă înțelegere este trezită, care nu este un produs al dorinței
sau al timpului.
Există rău în
lume la care contribuim, dar la fel am putea contribui la bine. Omul pare a se
uni mai mult în ură decât în bine, dar prin înțelegere își eliberează gândirea
și sentimentele de ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu