CARTEA VIETII – Meditatii zilnice
cu Krishnamurti
Atașamentul este auto-amăgire
Suntem ceea ce
posedăm, suntem lucrurile față de care suntem atașați. Atașamentul nu are
noblețe. Atașamentul față de cunoaștere nu este diferit față de orice altă dependență
plăcută. Atașamentul este o auto-absorpție, atât la cel mai mic cât și la cel
mai înalt nivel. Atașamentul este auto-amăgire, este o evadare din falsitatea
și goliciunea sinelui. Lucrurile de care suntem atașați – proprietate, oameni,
idei – devin foarte importante, căci fără aceste multe lucruri care îi umplu
golul, sinele nu există. Frica de a nu fi naște posesia; și frica naște iluzia,
robia concluziilor. Concluziile, materiale sau ideatice, împiedică
funcționarea, împlinirea inteligenței, a libertății în care realitatea singură
poate veni în ființă; și fără această libertate inteligența este înlocuită de
viclenie. Calea vicleniei este întotdeauna complexă și distructivă. Această
viclenie de auto-protecție generează atașamentul; și atunci când atașamentul
provoacă suferință, tocmai această viclenie caută detașarea și găsește plăcere
în mândria și vanitatea renunțării. Înțelegerea căii și metodelor vicleniei, a
căilor sinelui, este începutul inteligenței.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu