CARTEA VIETII – Meditatii zilnice
cu Krishnamurti
Față în față cu realitatea
Ne este frică de
realitate sau de o idee cu privire la realitate? Ne este frică de ceva așa cum
este, sau ne este frică de ceea ce credem că este? De moarte, de exemplu.
Realitatea este ceva, iar ideea despre realitate este cu totul altceva. Îmi
este frică de cuvântul moarte sau de faptul în sine? Deoarece îmi este frică de
cuvânt, de idee, niciodată nu înțeleg realitatea, niciodată nu o privesc,
niciodată nu sunt în relație directă cu realitatea. Doar atunci când sunt în
deplină comuniune cu realitatea, nu există frică. Dacă nu sunt în comuniune cu
realitatea, atunci există frica, și nu există comuniune cu realitatea atâta
timp cât am o idee, o opinie, o teorie despre realitate, deci trebuie să-mi fie
foarte clar dacă îmi este frică de cuvânt, de idee sau de realitate. Dacă mă
aflu față în față cu realitatea, nu este nimic de înțeles cu privire la
aceasta: realitatea este aici, și eu o pot administra. Dacă îmi este frică de
cuvânt atunci eu trebuie să-l înțeleg, să parcurg tot procesul a ceea ce
implică cuvântul.
Opiniile mele,
ideile mele, experiențele și cunoștințele mele cu privire la realitate sunt
cele care creează frica. Atâta timp cât există verbalizarea realității, numirea
realității și prin urmare identificarea sau condamnarea acesteia, atâta timp
cât gândirea judecă realitatea ca un observator, trebuie să existe frica.
Gândirea este un produs al trecutului, ea poate exista doar prin verbalizare,
prin simboluri, prin imagini. Atâta timp cât gândirea este cea care privește
sau traduce realitatea, trebuie să existe frica. Gândirea este un produs al
trecutului, ea poate exista numai prin verbalizare, prin simboluri, prin
imagini; atâta timp cât gândirea privește sau interpretează realitatea, trebuie
să existe frică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu