sâmbătă, 17 februarie 2018

MEDITAŢII 10


MEDITAȚIA este unul din cele mai extraordinare lucruri și dacă nu o cunoști ești ca un orb într-o lume de culori strălucitoare, umbre și lumini mișcătoare. Nu este o aventură intelectuală, dar când inima pătrunde în minte, mintea are o calitate total diferită, aceasta este cu adevărat fără limite, nu doar în capacitatea sa de a gândi, de a acționa eficient, ci de asemenea sentimentul trăirii într-un spațiu vast în care sunt o parte a totului.
   Meditația este mișcarea iubirii. Aceasta nu este iubirea pentru unul sau pentru mai mulți, este ca și apa pe care oricine o poate bea din orice vas, fie din aur sau din ceramică: ea este inepuizabilă. Și un lucru deosebit se produce atunci, pe care niciun drog sau auto-hipnoza nu-l poate produce: este ca și cum mintea intră în ea însăși începând de la suprafață și pătrunzând tot mai profund până când adâncimea și înălțimea își pierd semnificația și orice formă de măsurare încetează. În această stare există pacea totală – nu satisfacția sau mulțumirea care vine prin gratificare – ci o pace care are ordine, frumusețe și intensitate. Toate acestea pot fi distruse precum poate fi distrusă o floare și totuși chiar datorită vulnerabilității sale aceasta este indestructibilă. Această meditație nu poate fi învățată de la altul. Trebuie să începi fără să știi nimic despre ea și să te miști de la inocență la inocență.
Substratul în care-și poate începe existența mintea meditativă este substratul vieții zilnice, conflictul, durerea și bucuriile trecătoare. De aici trebuie să înceapă și să aducă ordine  și de aci, să se miște spre infinit. Dar dacă veți fi interesați doar de a face ordine, atunci chiar ordinea va aduce propria limitare iar mintea va fi prizonierul acesteia. În toată această mișcare trebuie să începem oarecum de la celălalt capăt, de la celălalt mal, și nu să fim tot timpul preocupați de acest țărm sau cum să traversăm râul. Trebuie să plonjăm în apă, nu să știm a înnota. Și frumusețea meditației este că niciodată nu știi unde te afli, unde te duci, care este finalul.

vineri, 9 februarie 2018

MEDITAŢII 9




  ÎNTOTDEAUNA căutarea experienţelor transcendentale, mai profunde, este o formă de evadare din realitatea a ”ceea ce este”, a ceea ce suntem noi înșine, propria noastră minte condiționată. O minte care este trează, inteligentă, liberă, de ce ar avea nevoie de diverse forme de experiențe? Lumina este lumină; ea nu cere mai multă lumină. 

miercuri, 7 februarie 2018

MEDITAŢII 8


       
           MEDITAȚIA este o muncă grea. Ea cere cea mai înaltă formă de disciplină – nu de conformitate, nu de imitație, nu de obediență – ci o disciplină care vine prin conștientizarea constantă nu doar a lucrurilor exterioare ci de asemenea și a celor interioare. Astfel meditația nu este o activitate de izolare, ci este o acțiune în viața zilnică care cere cooperare, sensibilitate și inteligență. Fără a pune bazele unei vieți drepte, meditația devine o evadare și prin urmare nu are nicio valoare. O viață dreaptă, cinstită nu înseamnă urmărirea moralităţii sociale, ci a fi liberi de invidie, de lăcomie și de căutarea puterii – toate acestea născând dușmănie.  Eliberarea de acestea nu vine prin acțiunea voinței ci prin a fi conștienți de ele, prin cunoaștere de sine. Fără a cunoaște activitățile sinelui, meditația devine emoție senzorială și prin urmare de foarte puțină importanță.



sâmbătă, 20 ianuarie 2018

MEDITAŢII 7


    



   LINIȘTEA și spațiul merg împreună. Imensitatea liniștii este imensitatea minții în care nu există un centru.

duminică, 14 ianuarie 2018


ADEVĂRATA REVOLUŢIE
 3 – Eliberarea de frică

        Pasiunea este necesară pentru a înţelege întreaga complexitate a existenţei. Această pasiune nu poate fi dată de intelect, de sentimente, de emotivitate sau trezită de săvârşirea unui interes personal.
      Întreaga structură psihologică a societăţii se bazează pe plăcere. Întreaga noastră existenţă psihologică se bazează pe urmărirea şi continuitatea plăcerii. Până când cineva va înţelege natura şi structura plăcerii, va exista întotdeauna frica. Mintea, care este condiţionată de principiul plăcerii nu poate gândi clar. Ce este plăcerea?

    Este posibil ca mintea să se elibereze în totalitate de frică? Frica, de orice fel, generează iluzie; face mintea monotonă, superficială. Acolo unde există frică, evident nu există libertate şi fără libertate nu există deloc iubire. Majoritatea dintre noi au anumite forme de frică; frică de întuneric, frică de opinia publică, frică de şerpi, frică de durerea fizică, frică de bătrâneţe, frică de moarte. Literalmente avem zeci de frici. Deci, este posibil să fii complet lipsit de frică?
      Putem vedea ce face frica cu fiecare dintre noi. Ea îl face pe cineva să spună minciuni; Ea corupe în diferite moduri; face mintea plictisită, superficială. Există colţuri întunecate în minte care nu pot fi niciodată investigate şi expuse atâta timp cât ne temem. Siguranţa fizică, nevoia instinctivă de a te feri de un şarpe veninos, de a te îndepărta de marginea unui abis, de a evita căderea în faţa unui tramvai ş.a.m.d. este normală, rezonabilă, sănătoasă. Însă eu mă întreb despre protecţia psihologică de sine care îi face pe unii să se teamă de boală, de moarte, de duşmani. Când căutăm împlinirea, sub orice formă, fie prin pictură, prin muzică, prin relaţie, fie prin ceea ce doreşti, există întotdeauna frică. Deci, este important să fii conştient de întregul proces de sine, să observi, să înveţi despre el şi să nu întrebi cum să scapi de frică. Când vrei doar să scapi de frică, vei găsi căi şi mijloace de a scăpa de ea, şi astfel niciodată nu te vei elibera de frică.

The Book of Life 

             Factorii fricii
     Cineva se întreabă de ce fiinţele umane, care trăiesc pe acest pământ de milioane de ani şi care au o mare inteligenţă tehnologică, nu aplică această inteligenţă pentru a se elibera de această foarte complexă problemă a fricii, care poare fi unul dintre motivele războiului, a masacrării unora de către alţii. Iar religiile lumii nu au rezolvat această problemă; nici guru – şii, nici salvatorii, nici idealurile. Deci, este foarte clar că niciun factor extern – oricât de elevat, oricât de popular prin propagandă – niciun factor extern nu poate rezolva vreodată această problemă a fricii umane…Şi poate am acceptat modelul fricii, deoarece nu vrem să ne îndepărtăm de ea. Deci, ce este frica? Şi care sunt factorii care conduc la frică? Precum nişte mici izvoare, pârâiaşe care dau naştere volumului imens al unui râu, care sunt micile izvoare care produc frica?
Krishnamurti - On Fear, p.2

             Doar când v-aţi eliberat de frică
    Când eşti liber de frică, există puternicul sentiment de a fi bun, de a gândi foarte clar, de a privi stelele, de a privi norii, de a privi feţele zâmbitoare. Şi când nu există frică, poţi merge mai departe. Apoi, poţi descoperi singur ceea ce omul caută de generaţie după generaţie. În peşterile din sudul Franţei şi în nordul Africii există tablouri vechi de 25.000 de ani, cu animale vânate de oameni, cerbi, bivoli. Sunt picturi extraordinare. Ele arată nesfârşita căutare a omului, lupta acestuia cu viaţa şi căutările lui pentru a descoperi acel lucru extraordinar numit Dumnezeu. Dar el nu descoperă niciodată acest lucru extraordinar. Puteţi descoperi acest mister, acest necunoscut, atunci când nu există niciun fel de frică.
Krishnamurti - On Education, p.38

         Care este efectul frici?
    Când cineva se teme, nu doar de lucrurile fizice ci şi de factorii psihologici, ce se petrece în această stare de frică? Mi-e frică, nu doar de îmbolnăvirea fizică, de moarte, de întuneric – cunoaşteţi nenumăratele temeri pe care le aveţi, atât cele fizice cât şi cele psihologice. Cum acţionează frica asupra minţii, a minţii care a creat aceste frici? Înţelege-ţi întrebarea mea? Nu răspundeţi imediat, investigaţi în voi înşivă. Care este efectul fricii asupra minţii, asupra întregii voastre vieţi? Ori suntem atât de obişnuiţi să ne temem, ne-am deprins cu frica, care a devenit ceva obişnuit, încât nu suntem conştienţi de efectul său?
Krishnamurti – The Impossible Question, p.99


            Cum gestionezi frica?
    Frica aduce nevoia de a căuta un maestru, un guru; frica aduce acest înveliş al respectabilităţii pe care toată lumea îl iubeşte atât de mult – să fii respectabil. Domnule, nu vorbesc despre ceva care nu este real. Puteţi vedea asta în viaţa zilnică. Această extraordinară natură, atotpătrunzătoare a fricii – cum te descurci cu ea? Îţi dezvolţi pur şi simplu calitatea curajului pentru a răspunde necesităţilor fricii? Înţelegeţi, domnule? Eşti determinat să fii curajos, pentru a face faţă unor evenimente în viaţă sau doar să raţionalizezi frica sau să găseşti explicaţii care să dea satisfacţie minţii care este captivată de frică? Cum te descurci cu asta? Porneşti radioul, citeşti o carte, mergi într-un templu, aderi la o dogmă sau credinţă?
The Collected Works, vol XII, p.58

              Modalităţi de evadare din frică
      Avem multe şi diferite temeri şi încercăm să rezolvăm aceste frici fragmentat. Nu pare că am reuşit să depăşim acest lucru. Dacă noi credem că am înţeles o anumită frică şi că am rezolvat-o, apare o altă frică. Când suntem conştienţi de faptul că ne este frică, încercăm să fugim de ea sau încercăm să gasim un răspuns, să aflăm ce să facem sau încercăm să o suprimăm. Noi, ca fiinţe umane, am dezvoltat multiple modalităţi de evadare: Dumnezeu, divertisment, băutură, sex, orice. Toate aceste evadări sunt identice, fie că este vorba de numele lui Dumnezeu sau de băutură!

The Collected Works, vol XVI, p.174


   Seria: ADEVĂRATA REVOLUŢIE
   3 – Eliberrea de frică

vineri, 12 ianuarie 2018

MEDITAŢII 6


       
        

      MEDITAȚIA înseamnă să descoperi dacă creierul, cu toate activitățile sale, poate fi absolut liniștit. Nu forțat, deoarece atunci când îl forțezi apare dualitatea. Entitatea care spune: ”Vreau să am experiențe minunate și prin urmare trebuie să-mi forțez creierul să fie liniștit” – niciodată nu o va face. Dar dacă începi să observi, să te interesezi, să asculți toate mișcările gândirii, condiționările sale, preocupările, temerile și plăcerile sale observând și urmărind modul în care funcționează creierul, atunci vei vedea că, creierul devine extrem de liniștit; această liniște nu este somn, dar creierul este extraordinar de activ și prin urmare, liniștit. Un mare dinam care lucrează perfect și abia dacă face un sunet; doar atunci când există fricțiune va exista zgomot. 

sâmbătă, 6 ianuarie 2018

MEDITAŢII 5





MEDITAȚIA înseamnă să descoperi dacă creierul, cu toate activitățile sale, poate fi absolut liniștit. Nu forțat, deoarece atunci când îl forțezi apare dualitatea. Entitatea care spune: ”Vreau să am experiențe minunate și prin urmare trebuie să-mi forțez creierul să fie liniștit” – niciodată nu o va face. Dar dacă începi să observi, să te interesezi, să asculți toate mișcările gândirii, condiționările sale, preocupările, temerile și plăcerile sale observând și urmărind modul în care funcționează creierul, atunci vei vedea că creierul devine extrem de liniștit; această liniște nu este somn, dar creierul este extraordinar de activ și prin urmare, liniștit. Un mare dinam care lucrează perfect și abia dacă face un sunet; doar atunci când există fricțiune va exista zgomot.