vineri, 29 martie 2013

29 MARTIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Dezordinea care creează timpul
   Timpul înseamnă mișcarea de la ceea ce este la ”ceea ce ar trebui să fie”. Îmi este frică, dar într-o zi mă voi elibera de frică; de aceea este necesar timpul pentru a te elibera de frică – cel puțin așa credem. A schimba ceea ce este cu ”ceea ce ar trebui să fie” implică timpul. Acum, timpul presupune efort în acest interval între ceea ce este și ”ceea ce ar trebui să fie”. Nu-mi place frica și am de gând să scap total de ea. Toate acestea implică efort și cu efortul suntem obișnuiți. Suntem mereu în conflict între ceea ce este și ”ceea ce ar trebui să fie”. ”Ceea ce ar trebui să fie” este o idee, iar ideea este o ficțiune, nu este ”ceea ce sunt”, care este realitatea; și ”ceea ce sunt” poate fi schimbat doar atunci când am înțeles dezordinea care creează timpul.
        ...  Deci, este posibil ca eu să scap în totalitate de frică, complet, imediat? Dacă aș permite fricii să continue, voi creea mereu dezordine; prin urmare vedem că timpul este un element de dezordine și nu un mijloc de a ne elibera în cele din urmă de frică. Deci, nu există nici un proces gradual de a scăpa de frică, la fel cum nu există nici un proces gradual de a scăpa devenind un naționalist. Dacă sunteți naționalist și spuneți că între războaie ar putea exista fraternitate între oameni, existând totuși ură, mizerie, există toată această separare îngrozitoare între oameni; prin urmare timpul este creeat de dezordine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu