vineri, 1 februarie 2013

01 FEBRUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

01 FEBRUARIE
Devenirea este conflict
  Viața, așa cum o știm, viața noastră zilnică, este un proces de devenire. Sunt sărac și voi acționa cu intenția de a pune capăt sărăciei, devenind bogat. Sunt urât și vreau să devin frumos. Prin urmare, viața mea este un proces de a deveni ceva. Voința de a fi este voința de a deveni, la diferite nivele de conștiință, în diferite stări, în care există provocări, răspunsuri, denumirea și înregistrarea acestora. Acum, această devenire este conflict, această devenire este durere, suferință, nu-i așa? Este o luptă constantă: EU sunt ceva și vreau să devin altceva. 

FEBRUARIE - cuprins

    CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti
           FEBRUARIE

Devenire
Credință
Acțiune
Bine și rău


joi, 31 ianuarie 2013

31 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Relatia este o oglinda
   Cunoasterea de sine nu se conformeaza nici unei formule. Poti merge la un psiholog sau la un psihanalist pentru a afla mai multe despre tine, dar asta nu este cunoastere de sine. Cunoasterea de sine vine in fiinta atunci cand suntem constienti de noi insine in relatie, care ne arata ceea ce suntem in fiecare moment, clipa de clipa. Relatia este o oglinda in care ne vedem asa cum suntem in realitate. Dar cei mai multi dintre noi sunt incapabili de a se vedea pe ei insisi asa cum sunt in relatie, deoarece imediat incep sa condamne sau sa justifice ceea ce vad. Judecam, evaluam, comparam, negam sau acceptam, insa niciodata nu observam realitatea prezenta si pentru majoritatea oamenilor, acesta pare a fi cel mai dificil lucru de facut; insa doar acesta este singurul inceput pentru cunoasterea de sine. Daca cineva este capabil a se vedea pe sine in aceasta extraordinara oglinda a relatiei, pe care sa nu o denatureze, daca poate doar privi in aceasta oglinda cu toata atentia si vazand efectiv ceea ce este, fiind constient de realitate, fara condamnare, fara judecata, fara evaluare – si face asta sincer, cu interes – atunci va descoperi ca mintea se poate elibera pe sine de toate conditionarile; si doar apoi mintea este libera pentru a descoperi ce este dincolo de domeniul gandirii. Pana la urma, totusi, invatand chiar si foarte putin, mintea este constient sau inconstient limitata, conditionata, si orice extindere sau largire a acestei conditionari, este inca in domeniul gandirii. Deci, libertatea este ceva cu totul diferit.

miercuri, 30 ianuarie 2013

30 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Cunoaste-te pe tine
   Gandirea corecta vine prin cunoasterea de sine. Fara intelegerea de sine, nu ai nici o baza de gandire; fara cunoasterea de sine gandirea ta nu este corecta, nu reflecta adevarul.
    Tu si lumea nu sunteti doua entitati diferite, cu probleme separate. Puteti fi rezultatul anumitor tendinte, a influentelor de mediu, dar fundamental nu sunteti diferiti de ceilalti. Launtric suntem foarte asemanatori, toti suntem condusi de lacomie, rea vointa, frica, ambitie si asa mai departe. Credintele noastre, sperantele, aspiratiile au o baza comuna. Suntem una, suntem umanitatea, desi frontierele artificiale ale economiei si politicii aduc prejudecati, separare, divizare intre voi. Daca ucizi pe cineva, te distrugi pe tine. Sunteti centrul unui intreg si fara intelegerea de sine, nu poti intelege realitatea.
    Noi avem cunoasterea intelectuala a acestei unitati, dar ne pastram cunoasterea si sentimentele in locuri separate, in compartimente diferite, si prin urmare, niciodata nu experimentam extraordinara unitate a fiintei umane.

marți, 29 ianuarie 2013

29 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Vidul creator
   Poti asculta nu doar cum solul primeste semintele, si sa vezi daca mintea poate fi libera, goala? Ea poate fi goala doar prin intelegerea tuturor proiectiilor proprii, a activitatilor sale, nu cu intreruperi, ci zi de zi, clipa de clipa. Atunci veti gasi raspunsul, atunci veti vedea ca schimbarea vine fara a o urmari, a cauta s-o realizezi, ca starea de vid creator nu este ceva care trebuie cultivat – este acolo, vine misterios, fara nici o invitatie, si doar in aceasta stare exista posibilitatea reinnoirii, a unei revolutii creatoare.


luni, 28 ianuarie 2013

28 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Cunoasterea de sine
   Fara cunoasterea de sine, orice ai face, nu poate exista starea de meditatie. Prin cunoastere de sine ma refer la a cunoaste fiecare gand, fiecare stare de spirit, fiecare cuvant, fiecare sentiment; cunoasterea activitatii mintii tale – nu cunoasterea Sinelui Suprem, marele sine; nu exista asa ceva; Sinele superior, Atman este inca in domeniul gandirii. Gandirea este rezultatul conditionarilor voastre, gandul este raspunsul memoriei voastre – ancestrala sau imediata. Si doar a incerca sa meditezi, fara a te stabili mai intai profund si irevocabil in virtutea care vine prin cunoastere de sine, este ceva inselator si absolut inutil.
    Va rog, este foarte important pentru cei seriosi sa inteleaga acest lucru. Pentru ca daca nu poti face asta, meditatia este separata de viata reala, efectiva, este inafara ei – atat de mult inafara, incat desi poti medita, stand in posturi un timp nelimitat, chiar si tot restul vietii tale, nu vei vedea dincolo de nasul tau. Orice postura ai realiza, orice ai face, nu va avea nici o insemnatate.
    ... Este important sa intelegem ca cunoasterea de sine inseamna doar a fi constienti, fara nici o alegere din partea “EU”-lui care isi are sursa intr-un pachet de amintiri – doar sa fii constient, fara interpretare, doar a observa miscarea mintii. Dar aceasta observare este impiedicata atunci cand exista acumulari prin procesul de observare – ce sa fac, ce sa nu fac, ce sa urmaresc, ce sa nu urmaresc; daca faci asta, pui capat procesului viu al miscarii mintii ca sine. Asta este, trebuie sa observi si sa vezi realitatea, cu adevarat ceea ce este. Daca o vom aborda cu o idee, cu o opinie – cum ar fi: “Eu nu trebuie” sau “Eu trebuie”, care sunt raspunsurile memoriei – atunci miscarea a ceea ce este, a realitatii, este blocata si prin urmare nu exista invatare.

duminică, 27 ianuarie 2013

27 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Mintea linistita, mintea simpla
   Atunci cand suntem constienti de noi insine, nu este intreaga miscare a vietii o modalitate de descoperire a “EU”-lui, a “EGO”-ului, a sinelui? Sinele este un proces foarte complex, care poate fi descoperit doar in relatie, in activitatile noastre zilnice, in modul in care vorbim, in care judecam si condamnam pe altii si pe noi insine. Toate acestea dezvaluie conditionarea gandirii noastre, si nu este important sa fim constienti de acest proces? Si doar prin constientizarea adevarului, a realitatii, clipa de clipa, poate fi descoperit atemporalul, eternul. Fara cunoasterea de sine, eternul nu poate exista. Atunci cand nu exista auto-cunoastere, eternitatea devine un simplu cuvant, un simbol, o speculatie, o dogma, o credinta, o iluzie in care mintea poate evada. Insa, daca incepem sa intelegem “EU”-l in diversele sale activitati, zi de zi, atunci chiar in aceasta intelegere, fara nici un efort, atemporalul, ceea ce este de nedescris, vine in fiinta. Dar atemporalul, eternitatea, nu este o rasplata pentru cunoasterea de sine. Eternitatea nu poate fi cautata, mintea nu o poate dobandi. Ea vine in fiinta atunci cand mintea este linistita; si mintea poate fi linistita doar atunci cand este simpla, atunci cand nu mai stocheaza, cand nu mai inmagazineaza, cand nu mai cantareste, nu condamna si nu judeca. Doar o minte simpla poate intelege realitatea, nu mintea plina de cuvinte, cunostinte, informatii. Mintea care analizeaza, care calculeaza, nu este o minte simpla.

sâmbătă, 26 ianuarie 2013

26 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Creativitate prin cunoastere de sine
   ...Nu exista nici o metoda pentru cunoasterea de sine. Cautarea unei metode implica invariabil dorinta de a atinge un rezultat si asta este ceea ce cu totii ne dorim. Urmam autoritatea, daca nu cea a unei persoane, atunci a unui sistem, a unei ideologii, deoarece ne dorim un rezultat satisfacator, care sa ne ofere securitate. Nu dorim cu adevarat sa ne intelegem impulsurile si reactiile, intregul proces al gandirii noastre constiente cat si inconstiente; preferam mai degraba sa urmam un sistem care sa ne asigure un rezultat. Insa urmarea unui sistem este invariabil rezultatul dorintei noastre de securitate, de certitudine si rezultatul nu este in mod evident cunoasterea si intelegerea de sine. Atunci cand urmam o metoda, trebuie sa avem o autoritate – un profesor, un guru, un salvator, un maestru – care va garanta ceea ce ne dorim; si cu siguranta nu este o modalitate de cunoastere de sine.
    Autoritatea impiedica cunoasterea de sine, nu-i asa? La adapostul unei autoritati, a unui ghid, temporar puteti avea un sentiment de securitate, un sentiment de bunastare, doar ca asta nu este intelegerea totala a procesului sinelui. Autoritatea, chiar prin natura sa, impiedica deplina constientizare de sine si prin urmare, in cele din urma, distruge libertatea; doar in libertate poate exista creativitate. Doar prin creativitate poate exista cunoasterea de sine.

vineri, 25 ianuarie 2013

25 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Auto-cunoasterea activa
   Fara cunoasterea de sine, experienta naste iluzie; daca exista cunoastere de sine, experienta - care este raspunsul la provocare - nu lasa reziduuri cumulative sub forma de memorie. Cunoasterea de sine este descoperirea dintr-un moment in altul a cailor sinelui, intentiile sale si urmarirea acestora, gandurile si dorintele acestuia. Nu poate exista “experienta ta” si “experienta mea”; chiar termenul de “experienta mea”, indica ignoranta si acceptarea iluziei.

joi, 24 ianuarie 2013

24 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Mintea nelimitata
   Transformarea lumi este adusa prin transformarea de sine deoarece sinele este un produs si o parte a intregii existente umane. Pentru transformarea de sine, cunoasterea de sine este esentiala; fara a cunoaste ceea ce esti, nu exista nici o baza pentru o gandire dreapta si fara cunoasterea de sine nu poate exista transformare. Trebuie sa ne cunoastem asa cum suntem, nu cum am dori sa fim, care este doar un ideal si prin urmare ireal, o fictiune; doar ceea ce este poate fi transformat, nu ceea ce am dori sa fie. Pentru a se auto-cunoaste, cineva are nevoie de o extraordinara vigilenta a mintii, deoarece exista o permanenta transformare, schimbare; si pentru a o urma rapid, mintea nu trebuie sa fie legata de nici o dogma sau de anumite convingeri sau  modele particulare de actiune. Daca vrei sa urmezi ceva, nu este bine sa fii limitat. Pentru a te auto-cunoaste trebuie sa existe constientizare, o vigilenta a mintii in care exista libertatea fata de toate credintele, de toate idealizarile, deoarece credintele si idealurile dau numai o culoare pervertind perceptia adevarata. Daca doresti sa cunosti ceea ce esti, nu-ti poti imagina sau crede ceea ce nu esti. Daca sunt lacom, invidios, violent, avand doar idealuri de non-violenta, non-lacomie, acestea nu au nici o valoare... Intelegerea a ceea ce suntem, orice am fi – urat sau frumos, rai, rautaciosi – intelegerea a ceea ce suntem, fara distorsiuni, este inceputul virtutii. Virtutea este esentiala, deoarece ea confera libertate. 

miercuri, 23 ianuarie 2013

23 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti
   Cunoasterea de sine este un proces
   Deci, pentru a intelege nenumaratele probleme pe care fiecare dintre noi le are, nu este esential sa existe cunoasterea de sine? Si acesta este unul dintre cele mai dificile lucruri, cunoasterea de sine – ceea ce nu implica o izolare, o retragere. In mod evident cunoasterea de sine este esentiala; insa sa te cunosti pe tine nu presupune o retragere din relatie, si ar fi o greseala, cu siguranta, sa crezi ca te poti cunoaste in mod semnificativ, pe deplin, complet, prin izolare, prin excludere, sau mergand la un psiholog sau la un preot; sau ca poti invata cunoasterea de sine dintr-o carte. Cunoasterea de sine este in mod evident un proces, nu un scop in sine, si pentru a te cunoaste trebuie sa fii constient de sine in actiune, care este relatia. Te descoperi, nu in mod izolat, nu in retragere, ci in relatie – in relatie cu societatea, cu sotia, cu sotul, cu fratele tau, cu omul; dar pentru a descoperi modul in care reactionezi, care sunt raspunsurile tale, este necesara o extraordinara vigilenta a mintii, o perceptie patrunzatoare.

marți, 22 ianuarie 2013

22 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti
Ma pot baza pe experienta mea?
   Cei mai multi dintre noi sunt multumiti cu autoritatea pentru ca le ofera o continuitate, o certitudine, sentimentul de a fi protejat. Dar omul care intelege implicatiile profunde ale acestei revolutii psihologice, trebuie sa fie liber de autoritate, nu-i asa ca este necesar? El nu poate avea nici o autoritate fie proprie sau impusa lui de catre cineva. Si este aceasta posibil? Pot eu sa nu ma bazez pe autoritatea propriei mele experiente? Chiar si cand am respins toate expresiile exterioare ale autoritatii – carti, profesori, preoti, biserici, credinte – mai am sentimentul ca cel putin ma pot baza pe propria mea judecata, pe propriile mele experiente, pe analiza mea. Dar ma pot baza pe experienta mea, pe judecata mea, pe analiza mea? Experienta mea este rezultatul conditionarilor mele, precum experienta ta este rezultatul conditionarilor tale, nu-i asa? Poate am fost crescut ca musulman sau ca buddhist, sau hindus si experienta mea va depinde de fundalul meu cultural, economic, social si religios, la fel cum va fi si al tau. Si ma pot baza pe asta? Ma pot baza pentru orientare, pentru speranta, in vederea credintei in propria mea judecata, care din nou este rezultatul unor amintiri acumulate, a experientelor conditionate de trecut, regasite in prezent?... Acum, cand eu insumi mi-am pus toate aceste intrebari si sunt constient de aceasta problema, inteleg ca nu poate exista decat o singura stare in care realitatea, innoirea pot veni in fiinta, determinand o revolutie. Aceasta stare este atunci cand mintea este complet goala de trecut, atunci cand nu exista nici un analizator, nici o experienta, nici o judecata, nici o autoritate de nici o natura.

luni, 21 ianuarie 2013

21 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti
Autoritatea corupe atat liderul 
cat si pe cei care il urmeaza
   Cunoasterea de sine este dificila, si deoarece majoritatea dintre noi prefera un mod usor, iluzoriu -  autoritatea, care da forma si model vietii noastre. Aceasta autoritate poate fi colectiva, de stat, sau poate fi personala, maestrul, salvatorul, guru-l. Autoritatea de orice natura ar fi este orbitoare, ea da nastere nechibzuintei, si majoritatea dintre noi, considerand ca a gandi este chinuitor, ne incredintam autoritatii. Autoritatea genereaza putere, iar puterea intotdeauna devine centralizata si prin urmare extrem de corupatoare; ea corupe nu doar pe cei insetati de putere ci de asemenea si pe cei care urmeaza aceasta autoritate. Autoritatea cunoasterii si experientei este pervertita, fie ca este incredintata unui maestru, reprezentantilor sai sau preotului. Viata ta este acest conflict aparent fara sfarsit, si asta are importanta si nu modelul  sau liderul. Autoritatea maestrului si a preotului te poarta departe de problema centrala, care este conflictul din interiorul tau.

duminică, 20 ianuarie 2013

20 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

De ce ne conformam?
   De ce acceptam sa ne conformam? Acceptam autoritatea altuia, experientele altuia si apoi ne indoim de acestea; aceasta cautare a autoritatii si dezamagirea datorata urmarii acesteia este un proces dureros, pentru cei mai multi dintre noi. Blamam sau criticam autoritatea odata acceptata: lider, profesor, insa nu ne analizam dorinta noastra pentru autoritate, care ne conduce pe noi la acest comportament. Odata inteleasa aceasta dorinta, vom intelege semnificatia indoielii.

sâmbătă, 19 ianuarie 2013

19 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Eliberarea de ignoranta, de suferinta
   Ascultam cu speranta si teama; cautam lumina prin altii, dar nu avem pasivitatea alerta necesara pentru a intelege. Daca eliberarea pare a indeplini dorintele noastre, o acceptam; daca nu, ne vom continua cautarea, ceea ce la majoritatea dintre noi este satisfactia la diferite nivele. Nu este important cum sa recunosti pe cineva care este eliberat ci cum sa te intelegi pe tine insuti. Nici o autoritate, aici sau in alta parte nu va poate da cunoasterea de sine; fara cunoasterea de sine nu exista eliberarea de ignoranta, de suferinta.

vineri, 18 ianuarie 2013

18 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Liber de la inceput
   Daca putem intelege constrangerile din spatele dorintelor noastre de a domina sau a fi dominat, atunci ne-am putea elibera de efectele paralizante ale autoritatii. Ne dorim siguranta, ne dorim sa avem dreptate, succes, sa stim; si aceasta dorinta de certitudine, de permanenta, acumuleaza in noi insine autoritatea experientei personale iar in exterior creaza autoritatea societatii, a familiei, a religiei si asa mai departe. Insa doar a ignora autoritatea, a renunta la simbolurile sale exterioare, are foarte putina importanta.
    Sa te rupi dintr-o traditie si sa te conformezi alteia, sa parasesti un lider si sa urmezi altul, este doar un gest superficial. Daca dorim sa fim constienti de intregul proces al autoritatii, daca vrem sa vedem adevarata natura a acesteia, daca dorim sa intelegem si sa transcendem dorinta de securitate, atunci avem nevoie de o perspectiva si o constientizare extinsa pentru a intelege si trebuie sa fim liberi nu la final ci chiar de la inceput.

joi, 17 ianuarie 2013

17 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Mintea limitata este atasata de autoritate
   Deci, problema este: este posibil ca mintea care este atat de conditionata – dusa prin nenumarate secte, religii, prin toate superstitiile si temerile – sa se detaseze singura si astfel sa produca o minte noua? ... Vechea minte, limitata, este in esenta atasata de autoritate. Eu nu folosesc cuvantul autoritate in sensul legalist; ci acest cuvant se refera la autoritatea traditiei, autoritatea cunoasterii, autoritatea ca experienta, autoritatea mijloacelor de securitate si cautarea securitatii exterioare sau interioare, deoarece la urma urmei asta este ceea ce mintea cauta intotdeauna – un loc in care poate fi in siguranta, netulburata. Aceasta autoritate poate fi auto-impunerea unei idei sau a unei asa-numite idei religioase despre Dumnezeu, care nu are nici o realitate pentru o persoana religioasa. O idee nu este realitatea, este o fictiune. Dumnezeu este o fictiune; puteti crede in el dar inca este o fictiune. Dar pentru a-l gasi pe Dumnezeu trebuie sa distrugi complet fictiunea deoarece vechea minte este o minte speriata, ambitioasa, se teme de moarte, de viata si de relatii; si ea intotdeauna in mod constient sau inconstient este in cautarea permanentei, a securitatii.

miercuri, 16 ianuarie 2013

16 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Vitrutea nu are autoritate
   Se poate mintea elibera de autoritate, ceea ce presupune a se elibera de frica, astfel incat sa n-o mai urmeze? Daca da, asta pune capat imitatiei, care te face mecanic. La urma urmei, virtutea, etica, nu este o repetare a ceea ce este bun. In momentul in care aceasta devine ceva mecanic, aceasta inceteaza a mai fi virtute. Vitrutea este ceva care trebuie sa existe in orice moment, la fel ca umilinta. Umilinta nu poate fi cultivata si mintea care nu este umila este incapabila de a invata. Deci, virtutea nu presupune nici o autoritate. Moralitatea sociala nu este deloc moralitate; este imorala pentru ca admite concurenta, lacomia, ambitia si prin urmare societatea incurajeaza imoralitatea. Virtutea este ceva care transcende moralitatea. Fara virtute nu exista ordine, iar ordinea nu se conformeaza unui model, unei formule. Mintea care urmeaza o formula prin auto-disciplina, pentru a realiza virtutea, isi creaza singura probleme de imoralitate.
    O autoritate externa care obiectiveaza mintea, cu exceptia legii, cum ar fi Dumnezeu, morala si asa mai departe, devine distructiva atunci cand mintea incearca sa inteleaga ce este in realitate virtutea. Avem propria autoritate, experienta si cunoastere pe care ne straduim sa le urmam. Cu totii stim ca exista aceasta constanta repetitie, imitatia. Autoritatea psihologica – nu autoritatea legii, politistul care mentine ordinea – autoritatea psihologica pe care fiecare o are, devine distrugatoarea virtutii, deoarece virtutea este ceva care traieste, se misca. Asa cum nu este posibil a cultiva umilinta, asa cum nu este posibil a cultiva iubirea, de asemenea virtutea nu poate fi cultivata, si in asta exista o extraordinara frumusete. Virtutea nu este mecanica, si fara virtute nu exista un fundament pentru o gandire limpede. 

marți, 15 ianuarie 2013

15 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Sa distrugi inseamna a crea
   Pentru a fi liber trebuie sa examinezi autoritatea pentru a distruge piesele intregului schelet al autoritatii, toate aceste lucruri murdare. Si asta necesita energie, energie fizica efectiva si deasemenea este necesara energie psihologica. Dar energia este distrusa, este irosita atunci cand cineva este in conflict... Deci, atunci cand exista intelegerea totala a procesului conflictual, conflictul ia sfarsit si exista o abundenta de energie. Apoi, poti continua distrugerea zidurilor pe care le-ai construit de-a lungul secolelor si care nu au nici un sens.
    Si a distruge inseamna a crea. Noi trebuie sa distrugem, nu cladirile, nu socialul sau sistemul economic – cu acestea avem de-a face zilnic – ci psihologic, apararea constienta si inconstienta, securitatea pe care am construit-o rational in mod individual, adanc, dar superficial. Toate acestea trebuiesc rupte, ramanand fara acest sistem de aparare, deoarece pentru a iubi, pentru a avea afectiune, trebuie sa renunti la orice sistem de aparare. Apoi sa observi si sa intelegi ambitia, autoritatea; si vei observa cand autoritatea este necesara si la ce nivel – autoritatea politistului si nu mai mult. Nu exista nici o autoritate a invatarii, nici o autoritate a cunoasterii, nici o autoritate a competentei, nici o autoritate nu trebuie sa-si asume aceste functii care sa devina statut. Pentru a intelege orice autoritate - a guru-lui, a unui maestru si altele – este necesara o minte foarte ascutita, limpede, nu o minte tulbure, monotona, plictisita. 

luni, 14 ianuarie 2013

14 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Autoritatea impiedica invatarea
   In general noi invatam prin studiu, prin carti, prin experienta sau prin a fi instruiti. Acestea sunt modalitatile obisnuite de invatare. Accesam memoria pentru a hotari ce sa facem sau ce sa nu facem, ce sa gandim sau ce sa nu gandim, cum sa simtim, cum sa reactionam. Prin experienta, prin studiu, prin analiza, prin incercare, prin examinare introspectiva am stocat, am acumulat cunoasterea ca memorie; si apoi memoria raspunde in continuare la provocarile si cerintele din care nu vom invata mai mult. Ceea ce se invata deja exista in memorie sub forma de cunostinte, care vor actiona ori de cate ori va exista o provocare sau ori de cate ori trebuie sa facem ceva.
    Acum, cred ca exista un mod total diferit de a invata si am de gand sa vorbesc putin despre aceasta; dar pentru a intelege si pentru a invata in acest mod diferit trebuie sa fiti complet eliberati de sub tutela autoritatii. Altfel veti fi pur si simplu instruiti si veti repeta ceea ce ati audiat. De aceea, este foarte important sa fie inteleasa natura autoritatii. Autoritatea impiedica invatarea – invatarea care nu este o acumulare de cunostinte ca si memorie. Memoria raspunde intotdeauna prin modele, prin tipare; nu are libertate. Un om impovarat de cunostinte, de reguli si instructiuni, care este influentat de lucrurile pe care le-a invatat, nu este niciodata liber. El poate fi un extraordinar erudit, dar acumularea sa de cunostinte il impiedica a fi liber, si prin urmare este incapabil de a invata.

duminică, 13 ianuarie 2013

13 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Invatarea nu are trecut
   Intelepciunea este ceva ce trebuie descoperit de fiecare si nu este rezultatul cunoasterii. Cunoasterea si intelepciunea nu merg impreuna. Intelepciunea vine atunci cand exista maturitatea cunoasterii de sine. Fara cunoasterea de sine, ordinea nu este posibila si prin urmare nu exista virtute.
    Acum, invatarea despre sine si acumularea cunostintelor despre sine, sunt doua lucruri diferite... Mintea care urmareste dobandirea cunostintelor nu invata niciodata. Ea doar aduna informatii, experienta si cunostinte, si din acest context, a ceea ce a acumulat, traieste, cunoaste, si prin urmare niciodata nu invata cu adevarat, ci intotdeauna cunoaste, dobandeste.
    Invatarea este intotdeauna activa in prezent, ea nu are trecut. In momentul in care afirmi: “Am invatat”, aceasta a devenit deja cunoastere si prin contextul cunostintelor acumulate, interpretezi dar nu poti invata mai departe. Doar mintea care nu urmareste sa dobandeasca, sa acumuleze, ci invata mereu – doar o astfel de minte poate intelege in totalitate aceasta entitate pe care o numim “EU”, Sinele. Trebuie sa cunosc structura sinelui, natura si intreaga semnificatie a acestei entitati, dar nu pot face asta impovarat de cunostintele mele anterioare, de experienta mea anterioara sau cu o minte care este conditionata, deoarece atunci eu nu invat, atunci eu doar interpretez, traduc, privesc cu un ochi care este deja umbrit de trecut. 

sâmbătă, 12 ianuarie 2013

12 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Invatarea nu este niciodata cumulativa
   Invatarea este ceva si dobandirea cunostintelor este altceva. Invatarea este un proces continuu, nu un proces de adaugare, nu este un proces prin care tu poti acumula si apoi actiona. Cei mai multi acumuleaza cunostinte, memorandu-le ca idei, pastrandu-le ca experienta si de acolo actioneaza. Asta este, actionam din cunoastere – cunoastere tehnologica, cunoastere ca experienta, cunoastere ca traditie, cunoasterea derivata dintr-o anumita tendinta ideologica – vom actiona din acest context al memorarii  cunostintelor, experientei, traditiei. In acest proces nu exista invatare. Invatarea nu este niciodata cumulativa; ea este o miscare constanta. Nu stiu daca v-ati pus vreodata intrebarea: ce este invatarea si ce este dobandirea si acumularea cunostintelor...? Invatarea nu este niciodata cumulativa. Nu puteti stoca invatatura pentru ca apoi sa actionati prin aceasta acumulare. Veti invata tot timpul de-a lungul intregii vieti. Prin urmare, nu exista niciodata un  moment de regres, de deteriorare sau declin.

vineri, 11 ianuarie 2013

11 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Cand este posibila invatarea?
   Functia mintii este de a intreba si a invata. Prin invatare nu ma refer doar la cultivarea memoriei sau la acumularea de cunostinte, ci si la capacitatea de a gandi in mod clar si sanatos, fara iluzii, pentru a porni de la fapte si nu de la credinte si idealuri. Nu exista invatare daca gandirea isi are originea in concluzii. Doar dobandirea de informatii si cunostinte nu este invatare. Invatarea presupune iubirea fata de intelegere si iubirea de a face un lucru pentru el insusi. Invatarea este posibila doar atunci cand nu exista nici o constrangere, de nici un fel. Si constragerea are multe forme, nu-i asa? Exista constrangere prin influenta, prin forme de atasament sau de amenintare, prin incurajare persuasiva, sau prin subtile forme de recompensa.
    Cei mai multi oameni cred ca invatarea este incurajata prin comparatie, dar in realitate nu este asa. Comparatia aduce frustrare si doar incurajeaza invidia care este numita concurenta. Ca si alte forme de persuasiune, compararea impiedica invatarea si genereaza frica. 

joi, 10 ianuarie 2013

10 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Invatarea nu este experienta
   Cuvantul invatare are o mare semnificatie. Exista doua tipuri de invatare. Pentru cei mai multi dintre noi invatarea inseamna acumularea de cunostinte, de experienta, de tehnologie, de abilitati, a unei limbi straine. De asemenea exista invatarea psihologica, invatarea prin experienta, fie experientele imediate ale vietii, care lasa un anumit reziduu al traditiei, al rasei, al societatii. Exista aceste doua tipuri de invatare prin care putem intalni viata: psihologic si fiziologic; abilitate pasiva si abilitate activa. Cu adevarat nu exista nici o linie de demarcatie intre cele doua; acestea se suprapun. Pentru moment noi nu vom lua in considerare abilitatile pe care le invatam prin practica, cunostintele tehnologice pe care le dobandim prin studiu. Ne vom preocupa de invatarea psihologica pe care am dobandit-o de-a lungul secolelor sau am mostenit-o ca traditie, ca si cunostinte, ca experienta. Asta numim invatare, dar ma intreb daca asta este totul. Eu nu vorbesc despre a invata o abilitate, o limba straina, o tehnica, dar ma intreb daca mintea invata vreodata psihologic. Ea a invatat, si cu ceea ce a invatat intalneste provocarile vietii. Intotdeauna exista o interpretare a provocarilor vietii in conformitate cu ceea ce am invatat. Asta este ceea ce facem. Este aceasta invatare? Oare invatarea nu implica ceva nou, ceva ce nu cunosc si trebuie sa invat? Daca eu doar adaug la ceea ce stiu deja, aceasta nu mai este invatare. 

miercuri, 9 ianuarie 2013

09 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Pentru a invata, mintea trebuie sa fie linistita
   Pentru a descoperi ceva nou trebuie sa incepi cu tine insuti; trebuie sa incepi o calatorie pe un drum complet neumblat, in special al cunoasterii, deoarece este foarte usor, prin cunoastere si credinta, a avea experiente, dar aceste experiente sunt doar produse ale auto-proiectiei, si prin urmare cu totul ireale, false. Daca vrei sa descoperi de unul singur ceea ce este nou, acea abordare nu este buna deoarece aduce povara vechiului, in special a cunoasterii – cunoasterea altora, oricat de geniala ar fi. Utilizati cunoasterea ca un mijloc de auto-proiectie, de securitate si doriti sa fiti asigurati ca aveti aceleasi experiente precum Buddha sau Hristos sau X. Dar un om care se auto-protejeaza constant prin cunoastere, evident nu este un cautator al adevarului...
    Pentru a descoperi adevarul nu exista nici o cale... Cand vrei sa gasesti ceva nou, atunci nu trebuie sa experiemntezi nimic, mintea trebuie sa fie foarte linistita, nu-i asa? Daca mintea este aglomerata, plina de fapte, cunostinte, acestea actioneaza ca un impediment in calea noului; dificultatea pentru cei mai multi dintre noi este ca mintea a devenit foarte importanta, dominanta, ca interfereaza in mod constant cu tot ceea ce ar putea fi nou, cu tot ceea ce ar putea exista simultan, cu ceea ce este cunoscut. Astfel, cunoasterea si invatarea sunt obstacole pentru cei care cauta, pentru cei care incearca sa inteleaga ceea ce este atemporal.

marți, 8 ianuarie 2013

08 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Priveste cu intensitate...
   Se pare ca a invata este surprinzator de dificil, dupa cum este si a asculta. Noi nu ascultam de fapt nimic deoarece mintea noastra nu este libera; urechile noastre sunt pline cu lucrurile pe care deja le stim, astfel incat ascultarea devine extrem de dificila. Cred – sau mai degraba aceasta este o regula - a asculta ceva total, cu intensitate, a fi una cu ceea ce asculti, atunci actul ascultarii este un factor eliberator, dar din pacate niciodata nu ascultati asa cum niciodata nu invatati. Pana la urma, vei invata ceva atunci cand iti vei darui intreaga fiinta fata de acel ceva. Cand te vei darui in totalitate matematicii, inveti; dar atunci cand esti intr-o stare de contradictie, atunci cand nu doresti sa inveti, dar esti fortat sa inveti, atunci acesta devine doar un proces de acumulare. A invata este precum ai citi un roman cu nenumarate personaje, aceasta necesitand o atentie deplina, nu o atentie contradictorie. Daca doriti sa invatati despre o frunza – o frunza de primavara sau o frunza de vara – intr-adevar trebuie sa observati simetria si textura sa, calitatile frunzei vii. Exista frumusete, exista putere, vitalitate intr-o singura frunza. Deci, pentru a invata despre funze, flori, nori, apusul de soare sau despre o fiinta umana, trebuie sa le privim cu toata intensitatea. 

luni, 7 ianuarie 2013

07 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Asculta-te pe tine insuti
   Interlocutor: Sunt aici sa te ascult, mi se pare ca inteleg, dar cand sunt departe, eu nu inteleg chiar daca incerc sa aplic ceea ce spui.
      Krishnamurti: Asculta-te pe tine insuti si  nu vorbitorul. Daca tu asculti vorbitorul, el devine liderul tau, calea spre intelegere, ceea ce este o oroare, ceva abominabil, deoarece tu stabilesti o ierarhie a autoritatii deci, ceea ce tu trebuie sa faci aici este sa asculti in tine insuti. Observati imaginea pe care vorbitorul o reda, aceasta este propria voastra imagine, nu a vorbitorului. Daca va observati cu multa claritate pe voi insiva, puteti spune “Bine, ma vad asa cum sunt, dar nu urmaresc sa fac ceva in legatura cu asta.” – si acesta este sfarsitul imaginii. Dar daca spui “Ma vad asa cum sunt, si este necesara o schimbare” – atunci vei incepe sa lucrezi fara intelegerea de sine – asta este cu totul diferit fata de a aplica ceea ce spune vorbitorul. Dar daca, asa dupa cum vorbitorul va spune, va ascultati pe voi insiva, dincolo de aceasta ascultare va exista claritate, va exista sensibilitate; dincolo de aceasta ascultare, mintea devine sanatoasa si puternica. Nemaiascultand cu rezistenta, aceasta devine vie, intensa – si doar o astfel de fiinta umana are posibilitatea de a crea o noua generatie, o noua lume. 

duminică, 6 ianuarie 2013

06 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Asculta fara efort
   Acum asculta-ma; nu face un efort pentru a fi atent, doar asculta; si daca exista adevar in ceea ce auzi vei observa o schimbare remarcabila in tine, o schimbare care nu este premeditata sau dorita, o transformare, o revolutie totala in care adevarul este singurul maestru si nu creatiile mintii tale. Si as putea sugera ca ar trebui sa asculti in acelasi mod totul – nu doar ceea ce spun eu, dar deasemenea ceea ce alti oameni spun, pasarile, fluierul locomotivei, zgomotul masinii cu care mergi. Vei descoperi ca, cu cat asculti mai mult totul, cu atat mai mare este tacerea, linistea; si atunci linistea nu este separata de zgomot. Ea este separata doar atunci cand va impotriviti, atunci cand puneti o bariera intre voi si cei pe care nu doriti sa-i ascultati – aceasta separare are loc doar atunci cand exista o lupta. 

sâmbătă, 5 ianuarie 2013

05 IANUARIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Ascultarea aduce libertatea
   Cand faci un efort pentru a asculta, tu asculti?  Nu este o distragere a atentiei efortul, impiedicand ascultarea? Faci un efort atunci cand asculti ceva care iti place?... Nu sunteti constienti de adevar, si nu veti vedea falsitatea atata timp cat mintea va este ocupata in vreun fel cu efortul, cu comparatia, cu justificarea sau condamnarea...
    Ascultarea insasi este un act complet; insusi actul de a asculta aduce propria libertate. Dar sunteti cu adevarat preocupati de a asculta, sau de modificarile si turbulentele interioare? Daca ati asculta, domnule, in sensul de a fi constient de conflictele si contradictiile dumneavoastra, fara a merge spre un anume mod de gandire, probabil toate acestea ar inceta. Vezi tu, noi incercam in mod constant sa fim ceva, sau sa realizam o anumita stare, pentru a accede la un anumit fel de experienta si a evita o alta, astfel incat mintea este vesnic ocupata cu ceva, niciodata nu este calma, linistita pentru a putea asculta zgomotul propriilor lupte si dureri. Fii simplu... si nu incerca sa devii ceva sau sa castigi o anumita experienta.