miercuri, 5 decembrie 2012

05 DECEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Cine este singur este inocent
   Unul din factorii de suferinta este extraordinara izolare a omului. Puteti avea tovarasi, puteti avea zei, puteti avea o multime de cunostinte, puteti fi extrem de activi din punct de vedere social, discutand si barfind fara incetare despre politica – si cei mai multi politicieni barfesc tot timpul – si inca va mentineti in aceasta izolare. De aceea omul cauta sa gaseasca o semnificatie in viata si inventeaza o semnificatie, un sens al vietii. Dar izolarea ramane in continuare. Deci o poti privi fara nici o comparatie, o poti vedea asa cum este, fara a incerca sa fugi de ea, fara a incerca sa o acoperi, sa scapi de ea? Atunci vei vedea ca singuratatea este ceva cu totul diferit.
    Noi nu suntem singuri. Suntem rezultatul a o mie de influente, a o mie de conditionari psihologice, mosteniri, propaganda, cultura. Noi nu suntem singuri, si prin urmare suntem fiinte umane uzate, invechite. Cand cineva este singur, complet singur, neapartinand nici unei familii - desi s-ar putea sa aiba o familie - neapartinand nici unei natiuni, nici unei culturi, nici unui angajament particular, acesta este sensul, sentimentul de a fi un strain – strain oricarei forme de gandire, de actiune, familie, natiune. Si asa este numai cel care este complet singur, care este inocent. Aceasta inocenta este cea care elibereaza mintea de suferinta.

marți, 4 decembrie 2012

04 DECEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Doar in singuratate exista inocenta
   Cei mai multi dintre noi nu sunt niciodata singuri. Va puteti retrage in munti si sa traiti ca un pustnic, dar atunci cand sunteti fizic de unul singur, veti avea cu voi toate ideile, experientele voastre, traditiile si cunostintele voastre. Calugarul crestin intr-o chilie de manastire nu este singur. El este cu Iisus, cu teologia sa, cu conceptele si dogmele sale, cu credintele si conditionarile sale particulare. In mod similar sannyasii din India care se retrag din lume si traiesc in izolare nu sunt singuri, deoarece ei traiesc deasemenea cu amintirile lor.
    Vorbesc despre o singuratate in care mintea este complet libera de trecut, si doar o astfel de minte este virtuoasa, deoarece doar in aceasta singuratate exista inocenta. Poate vei spune: “Ne ceri prea mult. Nu se poate trai asa in aceasta lume haotica, in care cineva sa mearga zilnic la birou pentru a putea trai, pentru a-si creste copiii, a suporta cicalirea sotului sau sotiei, si tot restul.” Dar cred ca ceea ce se spune acum este legat direct de activitatii vietii zilnice, in caz contrar, aceasta nu are absolut nici o valoare. Vedeti, din aceasta singuratate vine virtutea, care este energica si care aduce o extraordinara puritate si blandete. Nu conteaza daca cineva face greseli; asta are o importanta foarte mica. Ceea ce conteaza este a avea acest sentiment de a fi complet singur, necontaminat, deoarece doar o astfel de minte poate cunoaste sau poate fi constienta de ceea ce este dincolo de cuvant, dincolo de nume, dincolo de toate proiectiile imaginatiei.

luni, 3 decembrie 2012

03 DECEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Cunoaste singuratatea
   Singuratatea este complet diferita de izolare. Aceasta singuratate trebuie adoptata, asumata pentru a putea fi singur. Singuratatea nu este comparabila cu izolarea. Omul care se afla in izolare nu va sti niciodata sa fie singur. Ai tu aceasta stare de singuratate? Mintile noastre nu sunt structurate pentru a fi singure. Chiar procesele mintii sunt separatoare. Si ceea ce este separat este in izolare.
    Dar singuratatea nu este separatoare. Este ceva care nu este multime, care nu este influentata de multime, care nu este rezultatul multimii, care nu este compus precum mintea;  mintea este multimea. Mintea nu este o entitate singura, fiind compusa, reunita, un produs al secolelor. Mintea nu poate fi niciodata singura. Mintea nu cunoaste niciodata singuratatea. Dar fiind constienti de izolare atunci cand treceti prin ea, atunci vine in fiinta singuratatea. Doar atunci poate exista ceea ce este incomensurabil. Din pacate, cei mai multi dintre noi cauta dependenta. Ne dorim tovarasi, vrem prieteni, vrem sa traim intr-o stare de separare, intr-o stare care aduce conflictul. Ceea ce este singur nu poate fi intr-o stare de conflict. Dar mintea nu poate percepe, nu poate intelege acest lucru, poate cunoaste doar izolarea.

duminică, 2 decembrie 2012

02 DECEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

A fi izolat nu este singuratate
   Desi toti suntem fiinte umane, am construit ziduri intre noi si vecinii nostri prin nationalism, prin rasa, casta si clase – care naste din nou izolare, singuratate.
    Acum, o minte care este captiva in singuratate, in aceasta stare de izolare, nu are posibilitatea de a intelege ce este religia. Ea poate crede, poate avea anumite teorii, concepte, formule, poate incerca sa se identifice cu ceea ce ea numeste Dumnezeu; dar religia, consideram ca nu are nimic de a face cu nici o credinta, cu nici un preot, cu nici o biserica sau cu asa numitele carti sacre. Starea unei minti religioase poate fi inteleasa numai atunci cand vom incepe sa intelegem ce este frumusetea; si intelegerea frumusetii trebuie abordata prin intermediul totalei singuratati. Numai atunci cand mintea este complet singura poate cunoaste ce este frumusetea, si nu in oricare alta stare.
    Singuratatea nu este in mod evident izolarea si nu este unicitatea. Pentru a fi unic trebuie doar sa fii exceptional intr-un fel, dar a fi complet singur necesita o extraordinara sensibilitate, inteligenta, intelegere. A fi complet singur implica ca mintea sa fie libera de orice influenta si prin urmare sa fie necontaminata de societate; si mintea trebuie sa fie complet singura pentru a inteleg ce este religia – ceea ce inseamna sa descoperi tu insuti ceea ce este nemuritor, etern, dincolo de timp.

sâmbătă, 1 decembrie 2012

01 DECEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Singuratatea are o mare frumusete
   Nu stiu daca ati fost vreodata singuri; atunci cand iti dai brusc seama ca nu ai nici o relatie, cu nimeni – nu ca o realizare intelectuala ci ca o realitate... si sa fiti complet izolati. Orice forma de gandire si de emotie este blocata; nu va puteti adresa nimanui; nu exista nimeni sa vi se adreseze; Dumnezeu, ingerii, toti au disparut dincolo de nori si, precum dispar norii, asa au disparut si acestia; esti complet izolat, solitar – nu voi folosi cuvantul singur. Singur presupune liniste, un inteles diferit, are frumusete. A fi singur inseamna ceva cu totul diferit. Si tu trebuie sa fii singur. Cand omul se elibereaza din structura sociala a conditiei de lacomie, de invidie, de ambitie, de aroganta, de dobandire – atunci cand el se elibereaza de toate acestea, atunci el este complet singur. Acesta este un lucru diferit. Atunci exista o mare frumusete, sentimentul unei mari energii. 

DECEMBRIE - cuprins


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti
DECEMBRIE
singuratate
religie
dumnezeu
meditatie

vineri, 30 noiembrie 2012

30 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Vino spre ea cu mainile goale
   este usor sa vina compasiunea din inima care nu este plina de lucrurile viclene ale mintii. Asta este mintea, cu cerintele, temerile si atasamentele sale, cu indemnurile, negarile si determinarile sale care distrug iubirea. Si cat de dificil este sa ramana clara si inocenta fata de toate acestea? Nu aveti nevoie de filosofie si doctrine pentru a fi bland si bun. Eficienta si energia pamantului este suficienta pentru a hrani si imbraca oamenii, pentru a le oferi adapost, siguranta si sanatate. Este inevitabil, cu cresterea rapida a productiei; este functia bunei organizari intr-o societate echilibrata. Dar organizarea nu da generozitate inimii si mainii. Generozitatea vine dintr-o sursa diferita, o sursa dincolo de orice masura. Ambitia si invidia o distrug la fel de sigur cum arde focul. Aceasta sursa trebuie atinsa, dar trebuie sa vii la ea cu mana goala, fara rugaciune, fara sacrificiu. Cartile nu te pot invata si nici un guru nu te poate duce la aceasta sursa. Ea nu poate fi atinsa prin cultivarea virtutii, desi virtutea este necesara, nici prin competenta sau obedienta. Atunci cand mintea este senina, fara nici o miscare, ea pur si simplu exista. Seninatatea este fara motiv, fara dorinta de mai mult.

joi, 29 noiembrie 2012

29 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Transmiterea compasiunii
   Daca eu sunt preocupat de compasiune... de iubire, de sentimentul real a ceva sacru, atunci cum poate sa fie transmis acest sentiment? Va rog sa urmariti acest lucru. Daca il transmit prin microfon, prin mijloace de propaganda pentru a-l convinge pe altul, inima lui va ramane in continuare goala. Flacara ideologiei va functiuna, iar el doar va repeta, asa cum cu totii repeta, ca trebuie sa fim binevoitori, buni, liberi – tot non-sensul despre care politicienii, socialistii si toti ceilalti vorbesc. Deci vazand ca orice forma de constrangere, chiar si subtila, nu produce aceasta frumusete, aceasta inflorire a bunatatii, a compasiunii, ce poate individul sa faca?
    Care este relatia dintre omul care are acest sentiment al compasiunii si omul a carui minte este inradacinata in colectiv, in traditional? Cum se poate stabili o relatie intre acestia doi, nu teoretic, ci cu adevarat, faptic? Cei care se conformeaza niciodata nu pot inflori in bunatate. Nu trebuie sa existe libertate? Si libertatea vine doar atunci cand intelegi toata problema invidiei, a lacomiei, a ambitiei, si a dorintei de putere. Liberatea fata de aceste lucruri permite ceva extraordinar care este numit inflorirea caracterului. Un asemenea om are compasiune, el stie ce inseamna sa iubesti – nu omul care repeta doar o multime de cuvinte despre moralitate. Deci inflorirea bunatatii nu vine din societate, deoarece societatea in sine este intotdeauna corupta. Doar omul care intelege intreaga structura si intregul proces al societatii - si el insusi este eliberat din acestea - are caracter si numai el poate inflori in bunatate.

miercuri, 28 noiembrie 2012

28 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Compasiune si bunatate
   Poate compasiunea, acest sentiment de bunatate, acest sentiment de sacralitate a vietii, despre care am vorbit ultima oara cand ne-am intalnit, poate fi adus acest sentiment in fiinta prin constrangere? Cu siguranta, atunci cand exista constrangere sub orice forma, atunci cand exista propaganda sau morala, atunci nu exista compasiune; si exista compasiune atunci cand schimbarea determinata de necesitatea de a face fata provocarii tehnologice are loc astfel incat fiintele umane sa ramana fiinte umane si sa nu devina niste masini.
    Deci trebuie sa existe o schimbare fara nici o cauzalitate. O schimbare care este determinata de o cauza nu este compasiune, ci doar un troc, un schimb, asa ca este o problema.
    O alta problema este: daca m-as schimba, cum va influenta asta societatea? Sau eu nu sunt interesat de toate acestea? Deoarece marea majoritate a oamenilor nu sunt interesati despre ceea ce vorbim – si nici tu daca asculti din curiozitate, sau dintr-un anumit impuls si apoi ignori toate acestea. Masinile progreseaza atat de rapid incat majoritatea oamenilor sunt pur si simplu luati de acest val si nu mai sunt capabili sa-si implineasca viata cu iubire, cu compasiune, cu o gandire profunda. Si daca m-as schimba, cum va afecta asta societatea, care va fi relatia mea cu tine? Societatea nu este o entitate mitica, extraordinara; aceasta este relatia noastra reciproca cu ceilalti si daca doi sau trei dintre noi se schimba, cum va afecta asta restul lumii? Sau exista o modalitate de a influenat mintea unama in totalitate?
    Asta este; exista un proces prin care individul care se schimba poate atinge si influenta subconstientul omului?

marți, 27 noiembrie 2012

27 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Compasiunea nu este cuvantul
   Gandirea nu poate, prin nici o modalitate, cultiva compasiunea. Eu nu folosesc cuvantul compasiune in sensul de opus, ca antiteza a urii sau violentei. Dar daca fiecare dintre noi nu are un profund sentiment de compasiune, vom deveni din ce in ce mai brutali si inumani fata de toti ceilalti. Vom fi mecanici, precum un calculator, care a fost programat pentru a efectua anumite functii, vom cauta securitatea, atat fizica cat si psihica, si ne va lipsi extraordinara profunzime a frumusetii, intreaga semnificatie a vietii.
    Prin compasiune nu ma refer la ceva care trebuie dobandit. Compasiunea nu este cuvantul, care este din domeniul trecutului, ci ceva care este activ; este verb si nu doar un cuvant, nume sau substantiv. Exista o diferenta intre verb si cuvant. Verbul este activ, prezent, in timp ce cuvantul este intotdeauna trecutul, si prin urmare static. Puteti da vitalitate, dinamism numelui, cuvantului, dar nu va fi la fel ca verbul care este activ, prezent...
    Compasiunea nu este sentiment, nu este acea simpatie vaporoasa sau empatie. Compasiunea nu este ceva pe care sa o puteti cultiva prin gandire, prin disciplina, prin control, suprimare, si nici prin a fi politicos, bland si tot restul. Compasiunea vine in fiinta doar atunci cand gandirea a luat sfarsit, a ajuns la propria-i radacina.

luni, 26 noiembrie 2012

26 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Care este reactia ta?
   Atunci cand observati aceste femei sarace care transporta o sarcina grea pentru piata, sau privesti copiii de la tara care se joaca in noroi, care nu au educatia pe care voi o primiti, care nu au o casa adecvata, nici curatenie, nici haine suficiente, alimentatie inadecvata – atunci cand observi toate acestea - care este reactia ta? Este foarte important sa observi tu insuti propria reactie. Va voi spune care a fost a mea.
    Acesti copiii nu au un loc pentru a dormi, tatal si mama sunt ocupati pe tot parcursul zilei, fara nici o vacanta, copiii nu stiu niciodata ce inseamna sa fii iubit, sa fii ingrijit; parintii nu stau cu ei sa le spuna povesti despre frumusetile pamantului si cerului. Si ce societate este cea care a produs aceste imprejurari cand exista oameni extrem de bogati care au tot ce-si doresc si in acelasi timp exista oameni care nu au nimic? Ce fel de societate este, si cum a  luat fiinta? Puteti revolutiona, puteti distruge modelul acestei societati, dar chiar din distrugerea acesteia, se naste una noua, care este iarasi acelasi lucru intr-o alta forma – politicienii si militarii cu casele lor speciale de vacanta, privilegii, si asa mai departe in jos, la toate clasele sociale. Acest lucru se intampla dupa fiecare revolutie, franceza, rusa, chineza, dar este posibil a crea o societate in care toata aceasta coruptie si mizerie sa nu existe? Aceasta poate fi creata doar atunci cand tu si eu, ca indivizi, ne detasam de colectiv, atunci cand suntem liberi de ambitie si stim ce inseamna a iubi. Aceasta a fost reactia mea in acea clipa.

duminică, 25 noiembrie 2012

25 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Iubirea este periculoasa
   Cum poate trai omul fara iubire? Putem doar exista, iar existenta fara iubire este control, confuzie, durere – si asta este ceea ce majoritatea dintre noi creeaza. Organizam existenta si acceptam conflictul ca inevitabil, deoarece existenta noastra este o cerinta neincetata de putere. Cu siguranta, atunci cand iubim, organizarea are propriul loc, locul potrivit, dar fara iubire organizarea devine un cosmar, doar mecanica si eficienta, cum este armata; si cum societatea moderna se bazeaza pe eficienta simpla, trebuie sa existe armate si scopul unei armate este de a crea razboi. Chiar si in asa-numita pace am devenit mai eficienti intelectual, mai brutali, mai cruzi, mai duri. Acesta este motivul pentru care este confuzie in lume, este mai multa birocratie si mai puternica, si tot mai multe guverne devin totalitare. Ne supunem acestor lucruri ca fiind inevitabile, deoarece traim in mintea noastra si nu in inimile noastre, si prin urmare iubirea nu exista. Iubirea este elementul cel mai periculos si mai nesigur in viata, si deoarece nu vreau sa fie nesigura, deoarece nu dorim sa fim in pericol, traim in minte. Un om care iubeste traieste periculos, iar noi nu vrem sa traim periculos, vrem sa traim eficient, vrem sa traim doar in cadru organizat, deoarece credem ca organizatiile vor sa aduca ordine si pace in lume. Organizatiile nu au adus niciodata ordine si pace. Doar iubirea, doar compasiunea si bunavointa pot aduce ordinea si pacea in cele din urma, si prin urmare acum.

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

24 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Iubirea fara stimulente
   Ce este iubirea fara nici un motiv? Poate exista iubire fara stimulente, fara a dori ceva pentru sine din aceasta iubire? Poate exista iubire in care nu exista posibilitatea de a fi ranit atunci cand iubirea nu-ti este intoarsa? Daca ti-as oferi prietenia mea si tu o refuzi, nu m-as simti ranit? Acest sentiment de a fi ranit este rezultatul prieteniei, al generozitatii sau al compasiunii? Cu siguranta atata timp cat ma simt ranit, atata timp cat exista frica, atata timp cat te ajut cu speranta ca si tu ma vei ajuta – care se numeste serviciu – nu exista iubire. Daca intelegi asta, raspunsul exista deja acolo.


vineri, 23 noiembrie 2012

23 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Iubirea nu se cultiva
   Nu poti cultiva iubirea. Iubirea nu poate fi impartita in fizica si divina; este doar iubire – nu te iubesc mai mult decat pe altul. O alta problema absurda este sa ne intrebam: “sa-i iubesc pe toti?” Cunosti o floare care este ingrijorata ca cineva vine si-i miroase parfumul, sau care se intoarce fata de acesta? Deci ce este iubirea? Iubirea nu este o amintire. Iubirea nu este un lucru al mintii sau al intelectului. Dar ea vine natural ca si compasiune, atunci cand toate problemele existentei – ca frica, lacomia, invidia, disperarea, speranta – au fost intelese si rezolvate. Un om ambitios nu poate iubi. Un om atasat familiei sale nu are iubire. Gelozia nu are nimic de-a face cu iubirea. Cand spui: “imi iubesc sotia” tu nu stii cu adevarat ce inseamna asta, deoarece in clipa urmatoare esti gelos pe ea.
    Iubirea presupune o mare libertate – de a nu face ceea ce iti place. Dar iubirea vine doar atunci cand mintea este foarte linistita, dezinteresata, nu egoista, centrata in sine. Acestea nu sunt idealuri. Daca nu aveti iubire, nu cea care va face sa urmati toti zeii de pe pamant, sa realizati actiuni sociale, sa incercati sa reformati saracii, politica, sa scrieti carti, poezii – sunteti o fiinta umana moarta. Si fara iubire problemele tale se vor amplifica, vor creste, se vor multiplica la nesfarsit; dar cu iubire, fa ce vrei, nu exista nici un risc, nu exista nici un conflict. Iubirea este esenta virtutii si mintea care nu este in stare de iubire, nu este deloc o minte religioasa; si doar mintea religioasa este cea care este libera de probleme si care cunoaste frumusetea iubirii si a adevarului.


joi, 22 noiembrie 2012

22 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Iubirea nu este placere
   Fara intelegerea placerii nu vei fi niciodata capabil sa intelegi iubirea. Iubirea nu este placere. Iubirea este ceva cu totul diferit. Si pentru a intelege placerea, asa cum am spus, trebuie sa inveti despre ea. Acum, pentru cei mai multi dintre noi, pentru fiecare fiinta umana, sexul este o problema. De ce? Asculta acum foarte atent. Deoarece nu poti sa rezolvi aceasta problema, vei fugi de ea. Sannyasii fug de ea prin luarea unui juramant de celibat, prin negare. Va rog, observati ce se intampla cu o astfel de minte. Negand ceva, care este o parte a unei intregi structuri – glandele si asa mai departe – prin suprimarea acesteia o auto-refulati si o lupta constanta are loc in interiorul dumneavoastra.
    Asa cum spuneam, aparent avem doar doua modalitati de a aborda orice problema: fie suprimarea acesteia, fie fuga de aceasta. Suprimarea este in realitate acelasi lucru cu fuga de problema si avem o intreaga retea de scapare – foarte complicata, intelectual si emotional – in activitatea noastra obisnuita, zilnica. Exista diferite forme de evadare pe care nu le vom aborda acum. Dar avem aceasta problema. Sannyasii scapa de aceasta intr-un fel, dar ei nu au rezolvat-o. El a suprimat aceasta energie printr-un juramant, dar aceasta problema fierbe in el. El poate afisa roba simplitatii, dar aceasta devine o problema extraordinara si pentru el, deoarece si el este un om care traieste o viata obisnuita. Cum se rezolva aceasta problema?

miercuri, 21 noiembrie 2012

21 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Actiunea bazata pe idee
   Poate vreodata o actiune aduce eliberarea din acest lant al cauzei si efectului? Am realizat ceva in trecut; am avut o experienta care in mod evident conditioneaza raspunsul meu de astazi, si reactia mea de astazi ma conditioneaza maine. Acesta este intregul proces al karma-ei, cauza si efectul; si evident, desi poate da temporar placere, un astfel de proces al cauzei si efectului, in cele din urma duce la durere. Aceasta este esenta reala a problemei: poate gandirea fi libera? Gandirea, actiunea care este libera, nu produce durere, nu produce conditionari. Acesta este punctul vital in toata aceasta chestiune. Deci, poate exista o actiune care sa nu aiba nici o legatura cu trecutul? Poate exista o actiune care sa nu fie bazata pe o idee? Ideea este continuarea lui ieri intr-o forma modificata, si care va conditiona mainele, ceea ce inseamna ca actiunea bazata pe idee nu poate fi niciodata libera, neconditionata. Atata timp cat actiunea se bazeaza pe idee, aceasta va produce inevitabil conflicte. Poate exista actiune fara legatura cu trecutul? Poate exista actiune fara povara experientei, a cunoasterii de ieri? Atata timp cat actiunea este rezultatul trecutului, actiunea nu poate fi niciodata libera; si doar in libertate puteti descoperi adevarul. Daca mintea nu este libera, ea nu poate actiona, ea poate doar sa reactioneze, iar reactia este baza actiunilor noastre. Actiunea noastra nu este cu adevarat o actiune, ci doar continuitatea reactiei, pentru ca este rezultatul memoriei, al experientei si raspunsul fata de el. Deci, intrebarea este: poate fi mintea libera de conditionarea sa?

marți, 20 noiembrie 2012

20 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Ce intelegem prin Karma?
   Karma presupune, nu-i asa, cauza si efectul: actiunea bazata pe o cauza, produce un anumit efect; actiunea nascuta din conditionare, produce rezultate viitoare. Deci, karma implica cauza si efectul. Si este o cauza si un efect static, dar este oare vreodata cauza si efectul ceva fix, static? Nu efectul devine deasemenea cauza? Deci nu exista nici o cauza si nici un efect fix. Astazi este rezultatul lui ieri, nu-i asa? Astazi este produsul lui ieri, cronologic, precum si psihic, iar astazi este cauza pentru maine. Deci cauza este efectul si efectul devine cauza – este o miscare continua; nu exista nici o cauza sau un efect fix. Daca ar exista o cauza si un efect fix, ar exista doar specializare; si moartea nu este o specializare?  Orice specie specializata, in mod evident, a ajuns la final. Maretia omului este ca el nu se poate specializa. Se poate specializa din punct de vedere tehnic, dar in structura sa nu se poate specializa. O samanta de ghinda este specializata – nu poate fi nimic altceva decat ceea ce este. Dar fiinta umana nu are un sfarsit total. Exista posibilitatea reinnoirii constante; ea nu este limitata de specializare. Atata timp cat vom considera cauza, dintr-un fundal conditionat, ca nu are legatura cu efectul, va exista un conflict intre gandire si fundalul conditionarii noastre. Deci problema este mult mai complexa decat a crede sau nu in reincarnare, deoarece intrebarea este cum sa actionam, nu daca credem in reincarnare sau karma. Asta este absolut irelevant.

luni, 19 noiembrie 2012

19 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Exista ceva precum sufletul?
   Deci, pentru a intelege problema mortii, trebuie sa te eliberezi de frica, care inventeaza diferite teorii despre viata de apoi, despre nemurire sau reincarnare. Asa ca, cei din Orient spun ca exista reincarnare, ca exista o renastere, o constanta reinnoire, din nou si din nou, la nesfarsit – a sufletului, asa numitului suflet. Acum, va rog sa ascultati cu atentie. Exista asa ceva? Ne place sa credem ca exista asa ceva, deoarece ne ofera placere, deoarece este ceva pe care l-am stabilit dincolo de gandire, dincolo de cuvinte, dincolo; acesta este ceva etern, spiritual, care nu poate muri, si astfel gandirea se agata de acesta. Dar exista asa ceva precum sufletul, care sa fie dincolo de timp, dincolo de gandire, ceva care sa nu fie inventat de om, ceva dincolo de natura umana, ceva care nu este formulat de mintea vicleana? - deoarece mintea observa aceasta imensa incertitudine, confuzia, nimic permanent in viata – nimic. Relatia ta cu sotia, cu sotul tau, munca ta – nimic nu este permanent. Si astfel, mintea inventeaza ceva care sa fie permanent, care este numit suflet. Dar din moment ce mintea se poate gandi la acesta, acesta se afla inca in domeniul timpului – firesc, nu? Daca ma pot gandi la ceva, aceasta este o parte a gandirii mele. Si gandirea mea este rezultatul timpului, al experientei, al cunoasterii. Deci, sufletul este inca in domeniul timpului...
    Deci, ideea unei continuitati, a unui suflet care va renaste din nou si din nou, nu are nici un sens, deoarece este inventia unei minti speriate, o minte care doreste continuitatea, permanenta, care vrea certitudine, deoarece prin toate acestea exista speranta.

duminică, 18 noiembrie 2012

18 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti


Ce este reincarnarea?
  Sa vedem care este semnificatia reincarnarii -  adevarul despre ea, nu ceea ce iti place sa crezi despre ea, nu ceea ce spun altii sau invatatorul tau despre ea. Sigur, Adevarul este cel care elibereaza, nu concluzia sau opinia ta... Cand spui “EU - ma voi naste” trebuie sa stii ce este acest “EU”... Este acest “EU” o entitate spirituala, este acest “EU” ceva permanent, este acesta independent de memorie, de experienta, de cunoastere? Este acest “EU” o entitate spirituala, sau este doar un proces al gandirii? Este oare ceva dincolo de timp pe care noi il numim spritual, nemasurabil, in conditiile si raporturile timpului, sau se afla in domeniul timpului, in domeniul memoriei, al gandirii? Nu poate fi altceva. Sa clarificam daca este dincolo de timp. Sper ca urmariti toate acestea, sa aflam daca acest “EU” este in esenta ceva spiritual. Si prin “spiritual” ne referim, nu-i asa, la ceva ce nu poate fi conditionat, ceva care nu este o proiectie a mintii umane, ceva care nu se afla in domeniul gandirii, ceva ce nu moare. Atunci cand vorbim de o entitate spirituala, inseamna pentru noi ceva care nu se afla in domeniul mintii, evident. Acum, este acest “EU” o astfel de entitate spirituala? Daca este o entitate spirituala, ea trebuie sa fie dincolo de timp, prin urmare, nu poate fi renascuta sau continuata... Ceea ce are continuitate nu se poate reinnoi. Atata timp cat gandirea continua prin memorie, prin dorinta, prin experienta, ea nu se poate reinnoi; prin urmare, ceea ce continua nu poate cunoaste realitatea.

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

17 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Reincarnarea este in esenta egoista
   Doriti sa va dau asigurarea ca veti trai o alta viata, dar in aceasta dorinta nu exista nici fericire, nici intelepciune. Cautarea nemuririi prin reincarnare este in esenta egoista si prin urmare neadevarata. Cautarea nemuririi de catre tine este doar o alta forma de dorinta de continuitate, de auto-aparare, reactii contrare vietii si inteligentei. O astfel de dorinta nu poate duce decat la iluzie, deci ceea ce conteaza este nu daca exista reincarnare, ci realizarea implinirii complete in prezent. Si poti face asta doar atunci cand mintea si inima nu se mai auto-protejeaza impotriva vietii. Mintea este vicleana si subtila in auto-aparare si trebuie sa discearna singura natura iluzorie a auto-protectiei. Acest lucru inseamna ca trebuie sa gandesti si sa actionezi complet nou. Trebuie sa te eliberezi din plasa falselor valori pe care mediul le-a impus asupra ta. Trebuie sa existe o deschidere totala. Atunci exista nemurirea, realitatea, adevarul. 

vineri, 16 noiembrie 2012

16 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

In moarte este nemurirea
   Cu siguranta in sfarsit exista reinnoire, nu-i asa? Doar prin moarte, ceva nou se naste. Eu nu va ofer alinare, consolare. Nu va ofer ceva care trebuie crezut sau gandit, acceptat sau examinat intelectual, deoarece atunci veti construi, veti gasi o alta consolare, precum acum credeti in reincarnare sau in existenta unei continuitati dupa moarte. Dar realitatea este ca ceea ce are continuitate, nu se reinnoieste. Aceasta este nemurirea. In moarte este nemurirea – nu moartea de care iti este frica, ci moartea concluziilor, a amintirilor, a experientelor trecutului cu care esti identificat ca “EU”. In moartea “EU”-lui fiecare minut este eternitatea, este nemurirea; aceasta este ceva care trebuie experimentat – nu speculat sau facand prelegeri, cum se fac despre reincarnare si tot felul de alte lucruri...
    Cand nu vei mai avea teama, deoarece fiecare minut are un final - si prin urmare o reinnoire - atunci vei fi deschis spre necunoscut. Realitatea este necunoscutul. Moartea este deasemenea necunoscutul. Dar pentru a spune despre moarte lucruri frumoase, tu afirmi cat este de minunat ca ne vom continua existenta, si toate aceste nonsensuri, nu au nici o realitate. Realitatea este de a vedea ceea ce este moartea – un final; un final in care exista reinnoire, o renastere, nu o continuitate. Ceea ce are continuitate degenereaza, se descompune, si ceea ce are puterea de a se reinnoi este etern.

joi, 15 noiembrie 2012

15 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Sa mori fara argumente
   Stii ce inseamna sa intri in contact cu moartea, sa mori fara nici un fel de argumente? Deoarece atunci cand vine moartea nu argumentezi, nu dezbati, nu rationezi cu cineva. Pentru a o intalni, trebuie sa mori in fiecare zi fata de tot: fata de agoniile tale, pentru singuratatea ta, pentru relatiile de care te agati, trebuie sa mori fata de gandirea ta, sa mori fata de obiceiurile tale, fata de sotia ta, astfel incat s-o privesti de fiecare data din nou, ca la inceput, va trebui sa mori pentru societate, astfel incat tu, ca fiinta umana, sa fii mereu noua, proaspata, tanara si sa poti privi totul astfel. Dar nu poti intalni moartea daca nu mori in fiecare zi. Doar atunci cand vei muri astfel in fiecare zi, va exista iubirea. O minte careia ii este frica nu are iubire, are in schimb obiceiuri, are simpatii, se poate obliga pe sine sa fie superficial buna si grijulie. Dar frica naste durerea, tristetea, suferinta, iar suferinta este timpul ca si gandire.
    Deci pentru a pune capat suferintei trebuie sa vii in contact cu moartea in timpul vietii, murind pentru numele tau, pentru casa ta, pentru proprietatile tale, pentru cauzele tale, astfel incat sa fii mereu propaspat, tanar, senin, astfel vei putea vedea lucrurile asa cum sunt, fara distorsiune. Asta se va petrece atunci cand vei muri. Dar exista si o moarte limitata la corpul fizic. Stim foarte bine asta, este logic, rezonabil ca organismul va avea un sfarsit. Asa ca am iventat o viata  pe care  am rupt-o de agonia zilnica, de insensibilitatea zilnica, de multimea problemelor si de stupiditatea acestora; aceasta viata de dupa, pe care noi am dori sa o traim si pe care o numim “sufleteasca”, “spirituala” – despre care spunem ca este ceva sacru, o parte din divin, dar si aceasta este inca o parte din gandirea ta si prin urmare, nu are nimic de-a face cu divinitatea. Aceasta este viata ta!
     Deci trebuie sa traiesc zilnic, murind – murind pentru ca apoi sa fiu in contact profund cu viata.

miercuri, 14 noiembrie 2012

14 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Doar ceea ce se poate reinnoi moare
   Cand vorbim de o entitate spirituala, intelegem ceva care nu se afla in domeniul mintii, evident. Acum, “EU”- este o astfel de entitate spirituala? Daca acesta este o entitate spirituala, ea trebuie sa fie in totalitate dincolo de timp; prin urmare nu poate fi renascuta sau continuata. Mintea nu poate gandi despre aceasta deoarece gandirea provine din timp, gandirea este din trecut, de ieri, gandirea este o miscare continua, raspunsul este din trecut, deci gandirea este in esenta un produs al timpului. Daca mintea poate gandi despre “EU”, atunci este parte din tine; prin urmare “EU” nu este liber de timp, prin urmare nu este spiritual – ceea ce este evident. Deci, “EU”, “TU” este doar un proces al gandirii; si doresti sa stii daca acest proces al gandirii, continuand inafara corpului fizic, va fi nascut din nou, se va reincarna intr-o forma fizica. Acum sa mergem un pic mai departe. Ceea ce continua – poate descoperi vreodata realitatea, care este dincolo de timp, incomensurabil?  Acest “EU”, ca entitate, care este un proces al gandirii – poate fi vreodata nou? Daca aceasta nu se poate, atunci trebuie sa existe un sfarsit al gandirii. Nu exista nimic care sa continue in mod inerent distructiv? Ceea ce are continuitate nu se poate reinnoi. Atata timp cat gandirea continua prin memorie, prin dorinta, prin experienta, ea nu se poate reinnoi; din aceasta cauza ceea ce continua, nu poate cunoaste realitatea. Puteti renaste de o mie de ori, dar niciodata nu puteti cunoaste realitatea, deoarece doar ceea ce moare, ceea ce ajunge la final, se poate reinnoi.

marți, 13 noiembrie 2012

13 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Mi-e frica
   Acum, intrebarea mea este cum sa fim liberi de frica a ceea ce este cunoscut, care poate fi frica de a-mi pierde familia, reputatia, caracterul, contul bancar, dorintele si asa mai departe. Puteti spune ca frica vine din constiinta; dar constiinta ta este formata din conditionarea ta, astfel incat constiinta este inca, rezultatul cunoscutului. Ce stiu eu? Cunoasterea presupune idei, opinii despre lucruri, presupune un sentiment de continuitate in raport cu ceea ce cunosti, si nu mai mult...
    Exista frica de durere. Durerea fizica este un raspuns nervos, iar durerea psihologica apare atunci cand tin, cand ma atasez de lucrurile care imi dau satisfactie, deoarece mi-e teama de ceva sau cineva care mi le-ar putea lua. Acumularile psihologice previn durerea psihologica, atata timp cat acestea nu sunt deranjate; dar eu sunt un pachet de acumulari, experiente, care previn orice forma serioasa de tulburare – si eu nu vreau sa fiu deranjat. Prin urmare, mi-e teama de oricine ma tulbura. Prin urmare frica mea este fata de cunoscut, mi-e teama de acumularile fizice sau psihologice pe care le-am adunat ca pe un mijloc de aparare sau de prevenire a durerii...
    ... Cunoasterea impiedica astfel durerea. Ca si cunostinte medicale, ajuta la prevenirea durerii fizice, iar convingerile, credintele, ajuta la prevenirea durerii psihologice; si de aceea ne este teama da a ne pierde credintele si convingerile noastre, desi nu avem cunoasterea desavarsita sau dovada concreta a realitatii acestor credinte.

luni, 12 noiembrie 2012

12 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Frica de moarte
   De ce iti este frica de moarte? Este oare, deoarece nu stii cum sa traiesti? Daca ai sti cum sa traiesti pe deplin, ti-ar fi frica de moarte? Daca ai iubi arborii, apusul soarelui, pasarile, frunzele cazand, daca ai fost constient de oamenii inlacrimati, de oamenii saraci si ai simtit cu adevarat iubirea in inima ta, ti-ar fi frica de moarte? Nu te lasa convins de mine, sa ne gandim la asta impreuna. Tu nu traiesti cu bucurie, nu esti fericit, nu esti sensibil la lucruri, si din aceasta cauza te intrebi ce se va intampla atunci cand vei muri? Viata pentru tine este durere, si astfel esti mult mai interesat de moarte. Simti ca probabil nu vei fi fericit nici dupa moarte. Dar asta este o problema imensa, extraordinara, si nu stiu daca vrei sa patrunzi in ea. La urma urmei, frica este la baza a toate acestea – frica de moarte, frica de viata, frica de suferinta. Daca nu poti intelege care este cauza fricii si sa fii liber de ea, atunci nu conteza foarte mult daca esti viu sau mort.

duminică, 11 noiembrie 2012

11 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

A simti moartea
   Ne este frica de moarte. Pentru a pune capat fricii de moarte trebuie sa intram in contact cu moartea, nu cu imaginea pe care a creat-o gandirea despre moarte, noi trebuie sa simtim efectiv aceasta stare. In caz contrar, nu exista un sfarsit al fricii, deoarece cuvantul moarte creeaza teama, si nu doresti sa vorbesti despre asta. Fiind sanatos, normal, cu capacitatea de a rationa clar, gandind obiectiv, observand, este posibil pentru noi sa intram in contact cu realitatea, cu intregul? Corpul fizic, organismul, prin uzura, prin boala, va muri in cele din urma. Daca suntem sanatosi dorim sa aflam ce reprezinta moartea. Nu este o dorinta morbida, deoarece poate prin moarte vom intelege viata. Viata, asa cum este ea acum, este tortura, o criza fara sfarsit, o contradictie, si prin urmare, exista conflicte, mizerie si confuzie. Zilnic mergi la birou, repetarea placerii cu suferintele sale, anxietatea, orbecairea, incertitudinea – asta este ceea ce noi numim viata. Ne-am obisnuit cu acest tip de viata. Am acceptat-o; vom imbatrani cu ea si vom muri.
    Pentru a afla ce este viata precum si pentru a afla ce este moartea, trebuie sa intri in contact cu moartea. Asta este, trebuie incheiat in fiecare zi tot ceea ce cunosti. Trebuie pus capat imaginii pe care ti-ai construit-o despre sine, despre familie, despre relatia cu cineva, imaginea pe care ti-ai construit-o prin placere, prin relatiile sociale, totul. Asta este ceea ce are loc atunci cand survine moartea.


sâmbătă, 10 noiembrie 2012

10 NOIEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Mori in fiecare zi
   Ce este varsta? Este numarul de ani pe care i-ai trait? Aceasta este o parte a varstei; te-ai nascut in anul, iar acum ai 15 ani, 40 sau 60 de ani. Corpul tau creste, se dezvolta, imbartaneste – si acelasi lucru il face mintea ta atunci cand este impovarata cu toate experientele, mizeriile si oboseala vietii; si o astfel de minte nu poate niciodata descoperi ce este adevarul. Mintea poate descoperi doar atunci cand este tanara, propaspata, inocenta; dar inocenta nu este o chestiune de varsta, nu copilul este inocent – el nu poate fi – ci mintea care este capabila sa experimenteze fara a acumula reziduurile experientei. Mintea trebuie sa experimenteze, asta este inevitabil. Ea trebuie sa raspunda la tot – raului, animalelor bolnave, corpurilor moarte, cadavrelor care trebuiesc duse spre a fi arse, satenilor saraci care-si transporta poverile de-a lungul drumului, tuturor torturilor si suferintelor vietii – altfel ea este deja moarta; dar trebuie sa fie capabila sa raspunda la tot, fara a retine, fara a stoca experienta. Traditia, acumulartea experientei, cenusa memoriei, sunt cele care imbatranesc mintea. Mintea care moare in fiecare zi pentru amintirile zilei de ieri, fata de toate bucuriile si necazurile trecutului – o astfel de minte este proaspata, inocenta, nu are varsta; si fara inocenta, indiferent daca aveti 10 sau 60 de ani, nu-l veti gasi pe Dumnezeu.