luni, 10 decembrie 2012

10 DECEMBRIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Rugaciunea este ceva complex
   Ca toate problemele fundamentale ale omului, rugaciunea este o chestiune complexa si nu poate fi abordata in graba; este nevoie de rabdare, atentie si toleranta in aceasta explorare, fara a avea concluzii si decizii definitive. Fara a se intelege pe sine, cel care se roaga poate, prin rugaciunea sa, sa ajunga la auto-amagire. Am auzit uneori oamenii spunand, si mai multi mi-au spus, ca atunci cand se roaga la ceea ce ei numesc Dumnezeu, pentru lucrurile lumesti, rugaciunile lor sunt adeseori indeplinite. Daca au credinta, si in functie de intensitatea rugaciunii lor, ceea ce ei cer – sanatate, confort, bunuri materiale – ei primesc in cele din urma. Daca cineva se complace in aceasta rugaciune-implorare isi primeste propria recompensa, ceea ce el cere este adesea primit, iar acest lucru intareste implorarea. Apoi, exista rugaciunea care nu este pentru lucruri sau pentru oameni, ci pentru a-l experimenta pe Dumnezeu, acesta deasemenea primeste frecvent un raspuns; si mai exista si alte forme de rugaciune-implorare, mai subtile si mai ocolite, dar totusi implorand, implorand si aducand ofrande. Toate aceste rugaciuni au propria recompensa, ele aduc propriile lor experiente; dar conduc acestea la realizarea realitatii ultime?
    Nu suntem noi rezultatul trecutului, si prin urmare nu avem legatura cu enorma acumulare de ura si lacomie, cu opusul acestora? Cu siguranta, atunci cand facem o rugaciune sau o implorare, facem apel la acest rezervor de lacomie acumulata, si asa mai departe, care are propria sa recompensa si propriul pret... Oare rugaciunea, implorarea altuia, la ceva din afara, poate duce la intelegerea adevarului?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu